Ana Birchall: CCR și-a extins competența de soluționare. Ambele amendamente erau neconstituționale

Curtea Constituțională a decis luni că așa-numitul „amendament Fritz”, introdus de PSD în noua lege privind integritatea, este constituțional. Tot luni, judecătorii CCR au decis că amendamentul AUR, care o vizează pe partenera președintelui Nicușor Dan, este neconstituțional.

Amendamentul Frtiz spune, în esență, că persoanele pentru care, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, s-a stabilit definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese își pierd de drept funcția dacă încă se află în perioada de interdicție de 3 ani.

„Persoanelor față de care (…) s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani (…) le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Amendamentul AUR declarat neconstituțional de CCR spune că „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare cu acelora dintre soți cu Președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului, cu președinții de Consilii Județene, cu șeful cancelariei prim-ministrului, cu secretarii de stat, cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-ministrului, are obligația de a completa și depune declarațiile de avere și declarațiile de interese”.

CCR a decis în unanimitate că este neconstituțională sintagma: „Persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” și că este neconstituțional ca demnitarii să publice declarațiile de interese financiare.

Ana Birchall: Demisia lui Fritz nu poate fi decisă de CCR pentru că funcțiile în stat sunt reglementate de alte legi

Ana Birchall spune, într-o postare făcută luni pe Facebook după decizia CCR, că nu comentează pe fond decizia Curții până nu vede motivarea tocmai pentru că, „strict legal vorbind, ambele amendamente, așa cum au fost scrise, erau neconstituționale”. Ea se referă la cel cu dedicație pentru primarul Timișoarei și la cel care o privește pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.

Ea spune că este „curioasă” cum au motivat judecătorii CCR „legal credibil” retroactivitatea în cazul „„amendamentului Fritz”.

„Probabil că la amendamentul cunoscut și sub numele de „amendamentul Fritz” vor invoca că ordinul prefectului de sancțiune cu amenda putea fi atacat în justitie dar, pe fond, pentru cine respectă corecta interpretare a legii, ambele amendamente, în forma trecută de Parlament, cred ca sunt neconstituționale”.

Urmare a deciziei de luni a Curții Constituționale, mandatul de primar al lui Fritz va înceta ca efect al legii, în 30 de zile de la promulgare.

„Pe lângă Fritz își vor pierde mandatul și alți demnitari dar și funcționari publici tocmai pentru că, din nou, CCR și-a extins competența de soluționare”, spune Birchall.

Fostul ministru atrage atenția că unul din efectele deciziei de luni a CCR este că „orice conflict de interese constatat definitiv va duce la pierderea funcției, demnității sau mandatului ales, fie că e vorba de un parlamentar, funcționar public, primar, ales local, judecător.

Or, spune Birchall, aceste demnități sunt reglementate legal prin prevederi care țin de reglementarea în statutul profesiei sau demnității respective.

Nicușor Dan nu va mai putea ataca articolul la CCR

Ea spune că președintele Nicușor Dan nu va mai putea ataca articolul la  la CCR. În urmă cu o săptămâna ea se întreba de ce Nicușor Dan s-a grăbit și a atacat la CCR aceleași amendamente ca PNL și USR, când putea aștepta decizia CCR și ulterior să sesizeze legal Curtea.

„A fost prima dată când a sesizat înainte, fiind practic un amicus curiae (prieten al curții – n.r.), tocmai pentru că a sesizat exact pe cele 2 amendamente, deși forma trecută în Parlament are și alte neclarități pe care dl. președinte putea să le adreseze. Poate este o coincidența, poate că nu! Să fi fost o strategie a dlui Nicușor Dan? Poate că da, poate că nu!”, scrie Birchall.

Birchall sugerează că, în acest fel, președintele a ajutat instanța să fie mai bine informată și că nu va mai putea utiliza această cale legală de atac tocmai pentru că, deja, a făcut-o o dată.

Ceea ce poate face, însă, Nicușor Dan este să nu promulge legea și să o trimită spre reexaminare Parlamentului, după publicarea motivării CCR, spune Birchall.

„O invitație deschisă la disimularea averilor, sub protecția legii”

Cât privește amendamentul privind transparența declarațiilor de avere și care o privește pe partenera președintelui, Birchall se întreabă „cine se teme de transparență” și „de ce trebuie ascuns ce este pe numele soțului, soției, partenerului sau partenerei de viață cu care ai, asumat, relații de conviețuire”?

„De ce este atât de greu să fie declarată averea soțului, soției, partenerei sau partenerului de viață atunci când unul dintre soți sau parteneri exercită o funcție publică? Ce este atât de greu de înțeles despre transparență?Dacă nu ai nimic de ascuns, de ce te temi să declari?”, se întreabă retoric fostul ministru.

Ea spune că cine alege să ocupe o funcție publică trebuie să accepte și„responsabilitatea transparenței”, care nu are nicio legătură cu „curiozitatea publicului”, tocmai pentru că nu este vorba despre viața privată a unui cetățean obișnuit.

„Este vorba despre verificarea averilor celor care exercită puterea publică, despre conflicte de interese, despre incompatibilități și despre posibilitatea ca Agenția Națională de Integritate să își facă treaba.”

Birchall spune că atunci când se scot din declarațiile de avere informații relevante despre averea soțului sau partenerei „se creează „o breșă evidentă, care poate permite ascunderea averilor prin interpuși”. Or, asta „poate face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese și a incompatibilităților”, spune Ana Birchall.

„Este, practic, o invitație deschisă la disimularea averilor, sub protecția legii”, conchide Birchall.

Ea se întreabă dacă nu cumva „amendamentul Fritz” nu a fost, de fapt, „un balon pentru consum public media și adevărata miză să rămână secretizarea declarațiilor de avere”. Ea face referire, în context, la „saga începută de Lia Savonea în 2019 când dorea atât secretizarea averilor dar și scoaterea obligativității declarării bunurilor și surselor de venit ale soților/soțiilor!”