Analiză. Ce riscuri ascunde revenirea economică

Revenirea economică din acest an a adus un reviriment semnificativ în multe domenii, de la comerț la industrie și agricultură, însă cu riscuri pe măsura provocărilor generate de inflație, blocajul financiar și de problemele logistice. Peste 50.000 de firme, ieșite secătuite din criza COVID, au abandonat lupta, iar numărul lor s-ar putea dubla până la finele anului, estimează experții de la Sierra Quadrant, companie specializată în reorganizarea afacerilor.

Economia a crescut semnificativ în primele șase luni din 2021, cu 6,5% și cu 13% în T2, reușind, pe ansamblu, să depășească pierderile acumulate în 2020, anul COVID.

Impulsionată de revenirea consumului și de investițiile în creștere, dar și de efectele inflației, produsul intern brut a înregistrat o creștere semnificativă, mai repede decât se estima, semn că mediul de afaceri s-a adaptat, în linii mari, provocărilor generate de pandemie și a știut să fructifice oportunitățile generate de ridicarea restricțiilor.

Potrivit Sierra Quadrant, dincolo de imaginea pozitivă, de ansamblu, această revenire economică ascunde riscuri pe măsură, semn că avem de-a face cu o evoluție fragilă, afectată în mod negativ de inflația în creștere, de accenturarea blocajului financiar și de problemele de finanțare cu care se confruntă majoritatea companiilor românești.

,,Sierra Quadrant estima, în anul pandemiei, că sunt 60.000 de firme care se află la limita supraviețuirii, având probleme grave, mai ales de ordin financiar, și pentru care subvențiile oferite de stat (plata șomajului tehnic, amânarea plății taxelor etc.) se vor dovedi un măr otrăvit. Realitatea, după ridicarea tuturor facilităților, ne confirmă aceste estimări. Avem aproape 60.000 de firme care au abandonat business-ul, în primele șase luni din 2021, iar numărul lor va crește în perioada următoare’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator al Sierra Quadrant.

Potrivit datelor de la ONRC, 32.565 de firme au fost radiate în primele șase luni, cu 41,5% mai multe decât în perioada similară din 2020. În plus, alte 14.265 de firme au fost dizolvate (+18,42%), 6043 și-au suspendat activitatea (+17,6%), iar 3076 au intrat în insolvență, cu în creștere cu 30,34% față de anul precendent. ,,Dincolo de insolvențe, am mai înregistrat un număr tot mai mare de firme intrate în concordat preventiv și mandat ad-hoc, proceduri care le-au permis să înceapă procesul de restructurare a afacerilor, în condițiile provocărilor generate de criză’’, explică Neacșu.

Urmează zece luni de foc

Potrivit estimărilor companiei, numărul firmelor aflate în dificultate ar putea să se dubleze în următoarele 6-10 luni. ,,Urmează 10 luni de foc pentru economie. Creșterea galopantă a prețurilor, mai ales începând cu luna iulie, a generat probleme majore pe lanțurile comerciale, cu efecte directe în scăderea vânzărilor și accentuarea blocajului financiar. În condițiile în care peste 90% dintre firmele românești au probleme de finanțare, pentru multe dintre ele toamna și mai ales iarna acestui an vor reprezenta un moment critic – unele se vor reorganiza și vor depăși criza, altele vor încheia activitatea’’, estimează analiștii.

Potrivit analizei Sierra Quadrant, cele mai multe probleme sunt în sectoarele calde ale economiei, de la comerț la construcții și industria prelucrătoare acolo unde, de altfel, au fost înregistrate și cele mai multe insolvențe din 2021 – comerț (30,9%), construcții (16,8%) și industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din totalul insolvențelor.

,,Consumul era de așteptat să crească, după un an în care românii au stat mai mult în casă, însă acest fenomen se estompează pe zi ce trece, influențat și de creșterea semnificativă a prețurilor. În construcții, scumpirea puternică a materialelor de construcții a creat dificultăți majore dezvoltatorilor, multe dintre șantiere urmând să fie puse în stand-by în următoarea perioadă. Iar în domeniul industriei prelucrătoare, comenzile nu au ajuns încă la nivelul dinainte de criză, mai ales în ceea ce privește exporturile. În plus, sectorul de prelucrare trece prin cea mai gravă criză de personal din ultimii ani’’, arată analiza.

Din punct de vedere geografic, cele mai mari probleme, judecând doar din prisma numărului de insolvențe, s-au înregistrat în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%.

Alfabetul crizei, reinterpretat

În acest moment, revenirea economică tinde spre forma literei ,,V’’, însă următoarele 10 luni ar putea rescrie această tendință sub forma literelor ,,W’’ sau ,,K’’. ,,Inflația, temperarea consumului și valul 4 al pandemiei ar putea aduce, la toamnă, o scădere economică față de trimestrele anterioare, urmată de o revenire în perioada sărbătorilor, sub forma literei W. Nu este exclus, însă, ca evoluția economică să urmeze litera K, adică cu sectoare care vor continua evoluția pozitivă și cu altele care vor rămâne sub semnul provocărilor generate de lipsa comenzilor și a personalului calificat’’, estimează analiștii.

Un moment decisiv pentru revenirea economică îl va reprezenta, fără îndoială, definitivarea PNRR și infuzia de bani în economie.
,,Cei aproape 30 de miliarde de euro, care ar urma să vină începând din 2022, vor aduce un suflu nou într-o economie fragilă, fără putere financiară, cum este cea românească. Dacă vor intra banii europeni, beneficiile se vor vedea pe scară largă în economie. Dacă nu vom fi capabili să atragem acești bani, urmează vremuri grele, având în vedere dezechilibrele majore ce s-au accentuat în ultimii 2 ani – creșterea datoriei publice, accentuarea deficitului de cont curent, creșterea blocajului financiar etc.’’ mai arată analiza.