Analiză CNN: Palestinienii mor de foame sau sunt uciși de trupele israeliene în timp ce caută ajutoare. Cum am ajuns aici?

După douăzeci și una de luni de război al Israelului în Gaza, enclava este cuprinsă de scene tot mai intense de moarte și foamete, unii fiind uciși în timp ce încercau să ajungă la ajutoare, alții murind de foame, comportamentul Israelului fiind condamnat chiar și în rândul multora dintre cei mai apropiați aliați ai săi, scrie CNN.

Palestinienii din Gaza suferă de o „foamete în masă” provocată de om din cauza blocadei de ajutoare asupra enclavei, a avertizat șeful Organizației Mondiale a Sănătății reporterii la o conferință de presă de miercuri.

„Părinții ne spun că copiii lor plâng până adorm de foame”, a declarat directorul general Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Locurile de distribuție a alimentelor au devenit locuri de violență.”

Organizația Națiunilor Unite afirmă că peste o mie de oameni au fost uciși de forțele israeliene în timp ce căutau hrană de la sfârșitul lunii mai, când a început să funcționeze un nou grup de ajutor controversat, susținut de Israel și SUA, Fundația Umanitară Gaza.

Dintre aceștia, sute au murit în apropierea locurilor GHF, potrivit ONU. GHF a fost creat pentru a înlocui rolul de ajutor al ONU în Gaza și a fost criticat pe scară largă pentru că nu a reușit să îmbunătățească condițiile.

Toți cei 2,1 milioane de locuitori ai Gazei se confruntă acum cu insecuritate alimentară. Marți, ministerul sănătății din Gaza a declarat că 900.000 de copii suferă de foame, iar 70.000 prezintă deja semne de malnutriție.

Dar cum s-a ajuns la asta?

Un asediu complet după atacul Hamas din 7 octombrie
Înainte de război, Gaza era deja unul dintre cele mai izolate și dens populate locuri de pe Pământ, cu aproximativ două milioane de oameni înghesuiți într-o suprafață de 140 de mile pătrate. Israelul a menținut un control strict asupra teritoriului printr-o blocadă terestră, aeriană și maritimă de ani de zile, cu restricții severe asupra circulației mărfurilor și a persoanelor. Mai mult de jumătate dintre locuitorii săi se confruntau cu insecuritate alimentară și se aflau sub pragul sărăciei, potrivit ONU.

Între 500 și 600 de camioane cu ajutoare intrau zilnic în Gaza înainte de conflict. Acest număr a scăzut de atunci la o medie de doar 28 de camioane pe zi, a declarat miercuri un grup de organizații umanitare. Nu este clar dacă cifra include camioanele utilizate în operațiunile GHF.

În urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu 1.200 de morți și peste 250 de luați ostatici, Israelul a ordonat un „asediu complet” al Gazei, oprind furnizarea de electricitate, alimente, apă și combustibil.

O criză umanitară s-a desfășurat rapid, locuitorii prinși în arest confruntându-se atât cu foametea, cât și cu o campanie militară israeliană devastatoare ca răspuns. Grupurile pentru drepturile omului au criticat în repetate rânduri utilizarea alimentelor de către Israel ca „armă de război” și l-au acuzat că impune „pedepse colective”.

Scurtă pauză și un armistițiu de scurtă durată
În urma presiunilor internaționale, primele camioane care transportau ajutoare au intrat în Gaza la sfârșitul lunii octombrie. Un armistițiu temporar între Israel și Hamas a început pe 24 noiembrie 2023, crescând ușor fluxul de ajutoare. Dar armistițiul s-a prăbușit o săptămână mai târziu.

Livrările de ajutoare au scăzut ulterior din nou, iar inspecțiile israeliene stricte au întârziat și mai mult transporturile. Autoritățile israeliene au declarat că a fost necesară o verificare pentru a împiedica Hamas să devieze proviziile, dar oficialii umanitari au acuzat Israelul că a restricționat în mod deliberat ajutorul.Criza a fost agravată și mai mult de campania israeliană împotriva ONU și a sistemului său de furnizare a ajutorului, despre care Israelul a spus că a fost ineficient și a permis ca ajutorul să ajungă în mâinile Hamas. ONU neagă acest lucru.

Printre agențiile vizate s-a numărat și Agenția ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA), pe care Israelul a acuzat-o că are personal implicat în atacul din 7 octombrie. O anchetă a ONU a constatat că nouă dintre cei 13.000 de angajați ai UNRWA din Gaza „ar fi putut” participa și nu au mai lucrat la agenție.

În ianuarie anul acesta, Israelul a interzis UNRWA să opereze în Gaza, întrerupând serviciile virale precum alimentele, asistența medicală și educația pentru sute de mii de oameni.

Prăbușirea ordinii sociale
Pe măsură ce campania Israelului a nivelat o mare parte din Gaza, strămutând majoritatea locuitorilor săi și slăbind controlul Hamas asupra teritoriului, ilegalitatea a început să se răspândească.

Jafurile au devenit un nou obstacol pentru camioanele ONU, iar victimele au crescut la punctele de livrare a ajutoarelor. Israelul a dat vina în repetate rânduri pe Hamas și bandele armate pentru haos.

ONU a avertizat la doar câteva săptămâni de la începutul războiului că ordinea civilă începe să se prăbușească, palestinienii disperați luând făină și produse de igienă din depozite. Până în noiembrie 2024, ONU a tras din nou un semnal de alarmă, spunând că capacitatea de a livra ajutoare „dispăruse complet”.

Într-unul dintre cele mai grave incidente de jaf, peste 100 de camioane au fost pierdute, se arată în comunicat. Șoferii au fost forțați să descarce camioane sub amenințarea armelor, lucrătorii umanitari au fost răniți, iar vehiculele au fost avariate considerabil.

Pe măsură ce controlul Hamas asupra Gazei a scăzut, iar forțele de poliție ale teritoriului au fost golite, au apărut bande care fură ajutoare și le revind. Israelul a înarmat, de asemenea, miliții locale pentru a contracara Hamas – o mișcare controversată despre care politicienii opoziției au avertizat că va pune în pericol securitatea națională israeliană.

Înarmarea milițiilor pare a fi cea mai apropiată măsură cu care a ajuns prim-ministrul Benjamin Netanyahu de a împuternici orice formă de guvernare alternativă în Fâșie. De la începutul războiului, liderul israelian a refuzat să elaboreze un plan pentru guvernarea Gazei odată ce conflictul se va termina.

O altă prăbușire a armistițiului și un nou sistem de ajutor
Pe 19 ianuarie, s-a încheiat un alt armistițiu temporar. Ajutorul a fost reluat, dar a rămas mult sub ceea ce era necesar.

Israelul a reinstaurat o blocadă totală asupra Gazei pe 2 martie, după expirarea armistițiului. Două săptămâni mai târziu, a reluat luptele, oficialii declarând că scopul era de a forța Hamas să accepte noi termeni de armistițiu și să elibereze ostaticii.

Până în iulie, Programul Alimentar Mondial (PAM) a estimat că un sfert din populația Gazei se confruntă cu condiții asemănătoare foametei.

Cel puțin 80 de copii au murit de malnutriție de la începutul conflictului, afirmă ministerul palestinian al sănătății. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), majoritatea acestor cazuri au avut loc după blocada din martie.

În mai, GHF, noua și controversata organizație susținută de Israel și America, a anunțat că va începe să ofere asistență cu aprobarea Israelului. Cu doar câteva zile înainte ca GHF să înceapă să funcționeze, directorul său, Jake Wood, a demisionat, spunând că este imposibil să-și facă treaba „respectând în același timp cu strictețe principiile umanitare de umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență”.

Fundația a fost creată pentru a înlocui rolul ONU în Gaza, respectând în același timp cerințele israeliene ca ajutorul să nu ajungă la Hamas. GHF a declarat că se va coordona cu armata israeliană, dar că securitatea va fi asigurată de contractori militari privați.

ONU a refuzat să participe, susținând că modelul GHF încalcă unele principii umanitare de bază. Criticii au remarcat că există doar un număr mic de centre de distribuție GHF în sudul și centrul Gazei – mult mai puține decât sutele existente în modelul anterior al ONU. Acest lucru a forțat mulțimi masive să se adune în locații limitate.

GHF și-a apărat sistemul, spunând că este un „model sigur (care) blochează jaful”.

Dar la scurt timp după ce a început să funcționeze, pe 27 mai, planul a devenit mortal, deoarece cei care solicitau ajutor au fost din ce în ce mai mult criticați în apropierea centrelor de ajutor GHF.

Oficiali și martori palestinieni au declarat că trupele israeliene sunt responsabile pentru majoritatea deceselor. Armata israeliană a recunoscut că a tras focuri de avertisment asupra mulțimilor în unele cazuri, dar a negat responsabilitatea pentru alte incidente.

Și decesele nu se limitează la vecinătatea centrelor de ajutor GHF. Duminică, forțele israeliene au ucis zeci de persoane care așteptau ajutoare în nordul Gazei, potrivit ministerului palestinian al sănătății. Israelul a declarat că trupele au tras focuri de avertisment după ce au simțit o „amenințare imediată”.

Ministerul sănătății a înregistrat 10 decese din cauza foametei și a malnutriției în 24 de ore de marți, aducând totalul palestinienilor care au murit de foame la 111.

Miercuri, 111 organizații umanitare internaționale au cerut Israelului să pună capăt blocadei și să accepte un armistițiu, avertizând că proviziile din enclavă sunt acum „total epuizate” și că grupurile umanitare „sunt martorii cum propriii colegi și parteneri își consumă sub ochii lor”.

Un oficial israelian a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că se așteaptă ca mai multe ajutoare să intre în enclavă în viitor.

„Ne-ar plăcea să vedem din ce în ce mai multe camioane intrând în Gaza și distribuind ajutoarele, atâta timp cât Hamas nu este implicată”, a spus oficialul. „După cum vedem deocamdată, Hamas are un interes: în primul rând, să pună presiune pe Statul Israel prin intermediul comunității internaționale pentru a (avea) un efect în procesul de negociere (a armistițiului); și în al doilea rând, să prăbușească noul mecanism pe care l-am stabilit, care se asigură că nu sunt implicați în furnizarea de ajutoare în interiorul Gazei.”

Presiunea internațională continuă să crească asupra Israelului, inclusiv din partea Statelor Unite.

Iar luni, miniștrii de externe ai 25 de națiuni occidentale au criticat Israelul pentru „furnizarea de ajutoare prin picurare” în Fâșia Gaza. Ministerul israelian de Externe a declarat că „respinge” declarația, numind-o „deconectată de realitate”.