ANALIZĂ SUA vrea ca Europa să folosească GNL. Poziția României și alternativa Green Deal – Episodul III

Spațiul politic românesc a fost (pre)ocupat pentru câteva zile de subiectul GNL-ului. Discuțiile despre gazele naturale lichefiate din SUA au intrat în atenția publică după informații apărute în G4Media și HotNews despre încercările fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan, de a împinge România spre un acord pentru importuri de GNL american prin Coridorul Vertical.

G4Media a publicat documente potrivit cărora fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, le-a trimis pe 16 ianuarie 2026 o scrisoare adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan. Fostul ministru își dorea inițierea unui acord interguvernamental România-SUA pentru achiziția de gaze naturale lichefiate. Prin document, Ivan cerea „un mandat explicit” pentru negocieri. În aceste discuții, el își dorea „sprijinul MAE, MAPN și SRI”.

Pe 31 martie, Bogdan Ivan a fost surprins la un restaurant din București alături de ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Totodată, la întâlnire mai erau șeful PSD Sorin Grindeanu și consilierul prezidențial Florin Vlădică. Întâlnirea a avut loc după ce ambasadoarea participase la o conferință în București dedicată Coridorului Vertical. La aceeași masă s-au mai aflat omul de afaceri Adrian Thiess și Adrian Gheorghe Rafael.

HotNews a relatat că Bogdan Ivan ar fi încercat să convingă Romgaz și Transgaz să cumpere gaze din SUA prin intermediari greci și români, într-o teleconferință organizată în februarie.

Ce este GNL-ul

GNL, abrevierea termenului gaz natural lichefiat, cunoscut în spațiul public și după varianta americană de scriere, LNG, este un gaz pe bază de hidrocarburi care apare în mod natural și un combustibil fosil neregenerabil, format sub suprafața Pământului, conform worldpopulationreview.com. Gazul natural este folosit pentru încălzire, gătit și producerea energiei electrice.

Acest tip de gaz este văzut drept o variantă mai puțin poluantă decât energia realizată prin arderea de cărbuni. Totuși, și gazul natural are un impact important asupra mediului înconjurător.

Principala problemă însă referitoare la GNL din perspectiva Europei este că la nivelul continentului, producția de astfel de gaze este la un nivel scăzut. Conform statista.com, niciun stat european nu se află în top 10 pentru exportul de GNL. În schimb, pe primul loc în acest top se află SUA.

„Statele Unite au cea mai mare capacitate de export de GNL (gaz natural lichefiat) dintre toate țările din lume. În septembrie 2025, terminalele din SUA pentru exportul de gaz natural lichefiat aveau o capacitate combinată de 102,3 milioane de tone metrice pe an. În 2024, Statele Unite au fost cel mai mare exportator de GNL, urmate de Qatar și Australia”, explică sursa citată.

Influența SUA asupra Europei se manifestă și prin GNL

Profesorul Kacper Szulecki, de la Norwegian Institute of International Affairs, a declarat pentru The Guardian că „trebuie să recunoaștem noua realitate a dominației energetice americane sub Donald Trump și să privim cu prudență importurile Europei.

Strategia de securitate națională a SUA din 2025 prezintă în mod explicit exporturile de energie ca pe o modalitate de proiectare a puterii. Statele Unite au încercat o abordare similară și în anii 1980, sub Ronald Reagan, încercând să convingă partenerii europeni să renunțe la comerțul cu gaz sovietic. Dar atunci nu exista tehnologia pentru lichefierea gazului natural, astfel că Europa nu avea altă alternativă decât gazul rusesc transportat prin conducte.”

Un studiu citat de The Guardian arată însă și o soluție pentru Europa. Pentru a limita influența SUA asupra UE prin controlul energetic asupra alianței, studiul sugerează concentrarea pe metode alternative și regenerabile de producție a energiei.

Raportul susține că Europa trebuie să acționeze, deoarece „exporturile de energie; în special cele de gaze; funcționează tot mai mult ca un instrument de influență strategică”. Pe termen mediu și lung, Europa ar trebui să „accelereze tranziția către un sistem energetic eficient și modern bazat pe surse regenerabile indigene”, se arată în document.

Cât de scump este GNL-ul

O problemă ridicată de Otilia Nuțu, expert în energie, într-o discuție cu Cotidianul, este legată de costurile GNL-ului american. Gazul natural lichefiat ajunge în Europa după mai multe etape tehnologice și logistice care îi cresc prețul final.

„Gazul lichefiat, într-adevăr, este mai scump decât gazul prin conductă, din simplul motiv că ai nevoie de transport și ai nevoie de recuperarea costurilor de investiție pentru terminalele de gazificare și lichefiere, care sunt foarte scumpe. Și atunci, într-adevăr, gazul lichefiat are costuri mai mari decât gazul transmis în mod tradițional pe conductă.”

Totuși, fostul ministru Ivan a refuzat să vorbească despre costurile acestor importuri. Ivan apăra importul de GNL mai ales din perspectiva parteneriatul strategic cu SUA.

„Prețurile pentru LNG sunt prea mari și noi avem gazul nostru. O altă minciună! Ce am susținut și voi continua să susțin nu este un contract. Este o strategie RO-SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru regiunea Europei centrale și de SE. Dovada? Nu există și nu au existat niciodată discuții de volume, prețuri, sau achiziții. Nu există o ofertă comercială de un tip sau altul pe masa statului român. Poate cei care atacă acest proiect știu mai multe decât mine. Dacă este așa, să facă publice datele, prețurile. Poate așa le aflăm și noi”, a scris Ivan pe Facebook.

Nicușor Dan dă semnale către SUA

Influența SUA în politica românească nu pare însă să fie un factor izolat. Într-un interviu pentru Cotidianul, cofondatorul Politica la minut, Vlad Adamescu, a vorbit de asemenea despre interesele opuse ale SUA și UE în materie de energie.

„Vedem interese opuse când vine vorba de energie. (…) Indiferent de administrația americană, că e democrată sau republicană, Statele Unite au un interes să mențină dependențele de hidrocarburi ale Uniunii Europene, față de propriile hidrocarburi, Statele Unite fiind un exportator net de gaz natural lichefiat și de petrol, și să nu facă tranziția verde folosind regenerabile cumpărate inclusiv din China. Deci avem un alt punct de conflict între Uniunea Europeană și Statele Unite aici.”

Vlad Adamescu explica atunci că pozițiile președintelui Nicușor Dan în legătură cu Europa, mai ales criticile aduse către UE de Ziua Europei, au fost mesaje pentru SUA că România se poziționează mai degrabă de partea administrației Trump.

„Triada aceasta strategică despre care se vorbește în România, și anume Statele Unite, Uniunea Europeană și NATO, e mai degrabă, în primul rând, Statele Unite, partenerul strategic, apoi NATO, care în NATO înseamnă Statele Unite, și abia în ultimul rând Uniunea Europeană. De aceea am menționat și eu energia, care e o temă foarte importantă. A fost un semnal către partenerii americani (…) că Statele Unite se pot baza pe România când vine vorba de subminarea oricărei inițiative de independență energetică.”

Green Deal și Neptune Deep

Vlad Adamescu a vorbit și el, de asemenea, despre Green Deal, pe care îl consideră un mecanism prin care Europa poate obține independența energetică. „Și aici intră și Green Deal-ul mult hulit în spațiul public românesc, care de fapt reprezintă independență energetică atât față de Statele Unite, cât și față de Rusia, cât și față de Orientul Mijlociu.”

Un alt aspect ridicat în discuția despre importul de GNL este legat de necesitatea acestei surse de energie mai scumpă, în contextul Neptune Deep. Proiectul vizează extragerea de gaze naturale din Marea Neagră. Jurnalistul Profit.ro specializat pe energie, Adi Moșoianu, explică însă pentru Cotidianul că aceste gaze nu sunt suficiente pentru toate proiectele României.

„Gazele din Neptun Deep nu îi vor fi suficiente României, dacă se va face tot ce s-a promis: centralele de la Iernut, Mintia și Gorj, repornirea combinatului Azomureș și o multitudine de rețele noi de distribuție. În plus, o parte vor fi exportate (ceea ce este firesc), UE bazându-se și pe volumele din Neptun Deep atunci când a decis interzicerea treptată a gazelor rusești.”

Citește și: UE vs. SUA? Despre SAFE. Bătălia titanilor din spatele luptelor politice de la București -Episodul I