Angela Merkel, adevăratul ”extremist” a vremurilor noastre?

Un comentator al cotidianului britanic The Times critică dur cei 16 ani de mandat ai fostului cancelar german Angela Merkel (CDU). Matthew Syed susține că Merkel, nu partidele populiste de dreapta, ar fi adevăratul exemplu de „extremism politic” în Europa și că politicienii și istoricii subestimează încă efectele negative ale deciziilor sale. Articolul, intitulat „Angela Merkel a fost adevărata extremistă a vremurilor noastre”, a fost publicat sâmbătă și este intens dezbătut pe X. Articolul a fost preluat de Die Welt în ziua rezultatelor alegerilor din Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală – două noi mari înfrângeri pentru cancelarul Merz, succesorul lui Merkel.

”Adevărații extremiști ai vremurilor noastre”

„Istoria îi va judeca pe vandalii hiper-liberali care ne-au desființat granițele și au ignorat amenințarea reprezentată de Putin”, arată articolul de opinie, care mai face referire si la foștii premieri britanici David Cameron, Boris Johnson, la fostul premier canadian Justin Trudeau, la foștii președinți francezi François Hollande, Emmanuel Macron si la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„A profitat de NATO și a cultivat dependența de gazele lui Putin”

Angela Merkel a fost criticată în presa europeană și cea germană pentru apropierea față de Rusia lui Vladimir Putin, și blocarea in dependenta energetica de Rusia. Merkel a avertizat cu contramăsuri împotriva SUA atunci când Washingtonul amenința cu sancțiuni economice deschiderea gazoductului Nord Stream 2. A fost criticată și pentru incapacitatea de a face reforme economice și pe piața muncii vreme de patru mandate, preferând să culeagă roadele reformelor economice și sociale dure făcute de predecesorul său, Gerhard Schoerder.

”Merkel a părăsit funcția în urmă cu cinci ani, având parte de elogii uriașe. De ce? A profitat de NATO, a cultivat dependența de gazele lui Putin, s-a apropiat de China și a deschis ușa pentru un milion de imigranți numai în 2015. Ea, nu dreapta populistă, a fost adevărata extremistă a epocii noastre”, a scris Matthew Syed, pe X.

Critici privind politica migrației din 2015

Articolul publicat de cotidianul conservator The Times critică politica lui Angela Merkel privind refugiații, începând din 2015. Potrivit lui Matthew Syed, fostul cancelar german a permis intrarea a sute de mii de solicitanți de azil, deși era conștientă de consecințele financiare, sociale și politice ale deciziei. „Nu a fost vorba doar despre faptul că a deschis ușa pentru aproape un milion de solicitanți de azil neverificați, predominant bărbați, în 2015, ci și că a făcut-o pe deplin conștientă de consecințe. […] Știa că acest lucru va împovăra poporul german cu costuri financiare ruinătoare, dar a acționat totuși și a pus afișarea propriei poziții morale înaintea intereselor alegătorilor săi”. Syed susține că Merkel cunoștea deja o parte dintre aceste consecințe atunci când a rostit celebrul discurs „Putem face asta”.

Deschiderea granițelor Germaniei in 2015 a accentuat criza europeană a imigrației, pentru că Germania face parte din Spațiul Schengen și pentru ca responsabilitatea statelor de primă intrare a imigranților, stabilită atunci prin așa-zisul regulament Dublin, nu a fost respectată, a fost depășită de numărul mare de intrări.â

AfD, „extremismul” și moștenirea lui Merkel

Comentatorul de la The Times susține că Merkel știa că afluxul mare de imigranți va exercita o presiune enormă asupra populației locale. Între 2015 și 2021, Germania a înregistrat aproximativ 1,92 milioane de cereri de azil. El scrie că politicile lui Merkel au adus costuri financiare ridicate, presiuni suplimentare asupra școlilor și pieței imobiliare și tensiuni în Europa. El le leagă și de creșterea anumitor forme de criminalitate, menționând violurile și agresiunile sexuale, precum și incidentele din noaptea de Anul Nou 2015 de la Koln.

Syed critică și politica externă și de securitate a fostului cancelar. El contestă etichetarea partidelor de dreapta drept „extremiste” sau „radicale”, susținând că adevăratul extremism ar fi fost reprezentat de politicienii care au continuat să susțină frontierele deschise. „Dacă extremismul înseamnă să acționezi disproporționat față de context, istorie sau voința publică, atunci mandatul lui Merkel a fost apogeul extremismului european postbelic”. În interpretarea sa, ascensiunea AfD și a altor partide de dreapta nu a provocat politicile lui Merkel, ci ar fi fost o consecință a acestora.