Preşedintele rus efectuează o vizită de trei zile la Paris în încercarea de a obţine participarea Franţei la proiectele energetice ale Gazprom şi de a achiziţiona tehnică militară dintr-un stat NATO, acorduri care odată realizate ar echivala cu abandonarea micilor state ex-sovietice, susține presa franceză de stânga.Preşedintele rus Dmitri Medvedev se va afla în perioada 1-3 martie într-o vizită oficială la Paris, pe agenda căreia figurează deschiderea anului Rusiei în Franţa. Însoţit de circa 100 de oameni de afaceri şi șefi ai companiilor naţionale ruse, Medvedev urmăreşte însă întărirea antantei franco-ruse despre care presa occidentală vorbeşte tot mai frecvent.
Acceptul Parisului de a vinde Rusiei o navă militară amfibie din clasa Mistral, în ceea ce ar putea fi prima achiziţie de armament dintr-o ţară NATO, a alarmat atât liderii Alianţei, cât mai ales multe dintre republicile ex-sovietice. Guvernele ţărilor baltice şi executivul de la Tbilisi au avertizat că o asemenea navă ar permite invadarea coastelor georgiene în eventualitatea unui conflict similar celui din Osetia de Sud.
Parisul a comunicat balticilor că nava militară nu va fi vândută împreuna cu echipamentul de luptă, din care cauză negocierea cu partea rusa este în impas.“Nu armele în sine sunt importante, ci mesajul de abandon lansat astfel către toate micile naţiuni din jurul Rusiei”, spune însă filozoful Andre Glucksmann, citat de “Liberation”.
“Abandonarea” micilor state estice este însă necesară, dacă Franţa doreşte să încheie contracte energetice avantajoase cu Rusia, aşa cum au făcut-o deja Germania, Italia sau Spania. Surse citate de Reuters au precizat astfel că preşedinţii Medvedev şi Nicolas Sarkozy vor asista la semnarea unui acord prin care grupul francez Gaz de France va cumpăra 9% din acţiunile proiectului ruso-german Nord Stream, conducta care va transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaze anual spre vestul Europei, ocolind Ucraina şi Polonia.
În cadrul discuţiilor dintre cei doi preşedinţi va fi abordată şi eventuala participare a companiei franceze EDF în proiectul gazoductului South Stream, alături de Gazprom, germanii de la E.ON şi italienii de la ENI. South Stream a fost multă vreme prezentat drept un proiect menit să saboteze realizarea gazoductului Nabucco, susţinut de UE şi SUA.
Poziția Franței pe piaţa auto din Rusia va fi o altă temă de discuţie între cei doi lideri. Premierul Vladimir Putin a făcut presiuni pentru ca Renault să sporească investiţiile în falimentarul producător al automobilelor Lada, unde grupul francez deţine 25% dintre acţiuni. Dincolo de aceasta, Rusia este o piaţă profitabilă, unde Renault este vedeta programului rabla, în special prin modelul Logan, produs în Rusia începând din 2005, cel mai vândut model în cadrul programului menţionat.
Potrivit lui Serghei Prihodko, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, pe agenda întâlnirii bilaterale va figura programul nuclear iranian, în care Rusia şi Franţa s-au oferit să livreze Teheranului uraniu îmbogăţit în schimbul cantităţii de uraniu pe care Iranul o deţine în prezent. Strategia de a scoate astfel combustibilul nuclear din Iran nu a dat însă roade.
Preşedintele Medvedev a declarat într-un interviu pentru “Paris Match” că va discuta şi despre revizuirea proiectului său pentru un tratat de securitate paneuropean, primit cu răceală de statele vestice, deoarece urmărea în mod vădit subminarea rolului NATO în Europa. Nu în ultimul rând, dialogul franco-rus se va axa și pe eventualul sprijin pe care Franţa îl poate oferi Rusiei în încercarea de a adera la Organizaţia Mondială a Comerţului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.