Anul Nou chinezesc: Ce este și cum se sărbătorește

Marți, 1 februarie, se sărbătorește Anul Nou Lunar pentru anul 2022 – sărbătorit în China, în Asia de Est și în întreaga lume, relatează BBC.

Oamenii sărbătoresc alături de rude, asistă la parade și se roagă pentru a avea noroc în anul care urmează.

Sărbătorile încep odată cu răsăritul celei de-a doua luni noi după solstițiul de iarnă (21 decembrie), eveniment care poate avea loc la orice dată între 21 ianuarie și 20 februarie.

Cunoscute și sub numele de Festivalul Primăverii, festivitățile de Anul Nou sunt menite să aducă noroc și prosperitate.

Au loc banchete de familie și spectacole în aer liber cu petarde, focuri de artificii și, adesea, dragoni dansatori. Cele mai importante sărbători au loc în ajunul Anului Nou și în ziua de Anul Nou.

În China, milioane de oameni călătoresc – uneori mii de kilometri – pentru a sărbători alături de familiile lor.

Oamenii își decorează casele cu roșu pentru a le purta noroc, iar copiii primesc bani în plicuri de un roșu aprins.

Sărbătorile durează două săptămâni, încheindu-se la 15 februarie anul acesta, cu festivalul felinarelor, care marchează luna plină.

Începând cu anii 1990, locuitorii Chinei au primit o săptămână liberă de la locul de muncă pentru Anul Nou. Potrivit Ministerului chinez al Comerțului, în prezent, oamenii cheltuiesc peste 820 de miliarde de yuani (114 miliarde euro) în această perioadă.

Fiecare an este asociat cu unul dintre cele 12 animale din zodiacul chinezesc. Anul acesta este Anul Tigrului. Se spune că copiii născuți în anul care urmează vor fi curajoși, competitivi și puternici.

Se crede că Anul Nou chinezesc datează din secolul al XIV-lea î.Hr., când domnea dinastia Shang.

Originile sale sunt pline de legende. Una dintre povești spune că un monstru numit Nian („Anul”) îi ataca pe săteni la începutul fiecărui an. Nian se temea de zgomotele puternice, de luminile puternice și de culoarea roșie. Oamenii foloseau aceste lucruri pentru a-l alunga.

Deoarece dragonul este un simbol chinezesc al puterii și al norocului, în multe zone ale țării punctul culminant al festivităților este reprezentat de dansul dragonului.

Anul Nou este, de asemenea, momentul în care oamenii își curăță temeinic casele pentru a scăpa de ghinionul rămas din anul trecut.

În Vietnam, ziua se numește Tết Nguyên Đán, sau Tết, pe scurt, ceea ce înseamnă Festivalul primei dimineți a primei zile.

Oamenii își curăță casele și le decorează cu flori proaspete, cum sunt cele de piersic și kumquat. Rozul florilor de piersic reprezintă energia, iar kumquat-ul reprezintă prosperitatea.

În Coreea de Nord și în Coreea de Sud se sărbătorește Seollal, care durează trei zile. Familiile coreene servesc mâncare strămoșilor într-un ritual numit Charye, pentru a obține binecuvântarea acestora pentru anul care vine.

În Mongolia, festivalul se numește Tsagaan sar. Unii oameni din Mongolia îl numesc Festivalul Lunii Albe. Oamenii se închină la ovoo – grămezi de piatră folosite ca altare sau sanctuare. De asemenea, ei fac schimb cu tutun de prizat.

În Singapore are loc o paradă stradală numită Chingay, care cuprinde care alegorice, costume colorate, spectacole live și focuri de artificii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Author

4 Comentarii

  1. Și la român e an nou,.ortodox,. Se numește ”iepuru de apă”..și roade, rade, cam tot,.chiar și statuile din bronz,.

  2. Anul nou inseamna venirea primaverii cum ar fi 1 martie la romani. Rosu din martisoare inseamna viata sangele care da viata. Alb e gheata ,iarna care trece. Si romanii sunt tot un popor vechi pomenit in cronicile chinezesti acum 2 mii ani ca Ar-geti sau Geti dupa numele cetatii capitala getilor Argetia.

  3. Prin propagandiștii din media, de când s-a revărsat peste țara noastră roadele democrației Occidentale și învățământul anti patriotic, românii serbează de la finalul secolului XX: Valentine’s Day, Halloween, La Tomatina, etc…

  4. Au spus despre geti „ca locuiesc acolo unde constelatia Dragonului strajuieste pe cer”. Toti parelologii au transformat Dragonul din steagul getilor in lup ca sa „intre” in lupanarul latin, fratia lupului fiind una a violentei si decaderii de multe ori alungati pt comportamentul de pradator in haita. Din Gerar l-au facut Ianuarie de la zeul cu doua fete/capete Ianus, tot dintr-o dorinta de slugarnicie care-i mana pe unii de peste doua mii de ani sa tradeze. A inceput cu asasinarea lui Burebista in 44 ien. si continua pana azi cand din 2019 distrugerea a atins maximul posibil si toti barbatii care au jurat credinta Romaniei nu fac nimic, ba da isi i-au solda/pensia de general…de parlamentar, de presedinte, etc.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.