Armenia, o posibilă a doua ”anti-Rusia” care sperie Kremlinul

Pe 7 iunie vor avea loc alegeri în Armenia. Se va decide poziția viitoare a țării între Occident, Rusia, Turcia și Azerbaidjan. Recentul summit al Comunității Politice Europene de la Erevan, cu șefi de guvern din aproximativ 50 de țări, influența tot mai mare a Washingtonului în Caucazul de Sud și coridorul comercial din sudul țării, promovat de Donald Trump, adaugă o dimensiune geopolitică acestui vot. În plus, pe 26 mai, secretarul de Stat Marco Rubio a semnat, la Erevan, un acord de parteneriat strategic intre SUA și Armenia.

Înfrângerea din Nagorno-Karabah complică misiunea premierului Pașinian

Vizita lui Rubio a avut loc când Rusia a amenințat că va exercita presiuni economice asupra Erevanului din cauza relațiilor tot mai strânse cu Occidentul prin creșterea prețului pe care Armenia îl plătește pentru gazul rusesc, dacă țara se îndepărtează de integrarea cu Moscova.

Franța și alte state occidentale mizează pe premierul Nikol Pașinian. Opoziția le acuză de ingerință în alegeri și subliniază că Armenia trebuie să își mențină independența politicii externe și să revină la o politică externă multivectorială. Situația este deosebit de delicată în raport cu Azerbaidjanul. Înfrângerea armeană din 2023 în Nagorno-Karabakh – Arțah în Armenia – și exodul ulterior a peste 100.000 de armeni continuă să influențeze până astăzi conștiința națională. Atmosfera din țară devine tot mai tensionată.

Un tratat de pace dificil

Armenia și Azerbaidjan nu au semnat încă un tratat de pace, însă există un acord în acest sens, la care s-a ajuns la Washington, august 2025. Baku cere modificarea Constituției armene, care conține elemente ce pot implica revendicări teritoriale sau referiri indirecte la Nagorno-Karabah. Tot atunci s-a ajuns la un acord pentru coridorul Zangezur, care face legătura între Azerbaidjan și enclava azeră Nahicevan, din Armenia. Acum, coridorul se numește ”Ruta Internațională Trump pentru Pace și Prosperitate”. Asta ar face ca transporturile azere către Turcia să nu mai ocolească Armenia prin Iran.

Partidul premierului Nikol Pașinian conduce detașat în sondaje (cu circa 30%), urmat de Armenia Puternica, a oligarhului Samvel Karapetyan, aflat în arest la domiciliu. Variantele de coaliție nu ar oferi majoritatea absolută niciunuia dintre acești doi poli ai politicii armene. Lupta electorală se duce pentru procentul foarte mare al alegătorilor nehotărâți.

Kremlinul mobilizează ”Matrioșka” în Armenia

Pe acest fond apar informații că Pașinian ar avea cancer și i-ar mai rămâne doar câteva luni de trăit. Că un avion ar fi venit din Franța pentru a-l evacua pe premierul armean împreună cu familia sa. Că oligarhi ucraineni i-ar fi dat 20 de milioane de euro. Niciuna dintre aceste știri nu este adevărată. Sunt știri false provenite din rețeaua de boți de pe rețelele sociale ”Matrioșka”, favorabilă Rusiei, și fac parte dintr-un val record de dezinformare înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie din Armenia.

Activiștii proiectului Antibot4Navalny au spus pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că au identificat deja 435 de astfel de falsuri provenite doar din această rețea de boți, toate vizând campania electorală din Armenia.

Acest număr este deja mai mare decât înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova de la sfârșitul lunii septembrie a anului trecut, pentru care Antibot4Navalny a documentat 409 de clipuri ale rețelei ”Matrioșka”. Pașinian a devenit pentru prima dată ținta rețelei ”Matrioșka” cu 243 de zile înainte de vot. În Republica Moldova, perioada de pregătire a campaniei de dezinformare fusese de numai 168 de zile.

Știrile false bat dezmințirile

La Kremlin, operațiunile de influență în străinătate sunt coordonate de Serghei Kiriyenko. Faptul că operațiunea de influențare a alegerilor din Republica Moldova de anul trecut nu a avut succes și că forțele proeuropene au reușit să se impună nu pare să fi determinat o schimbare a tacticii.

Agenția moscovită ”Social Design Agency” (SDA), care lucrează pentru structurile coordonate de Kirienko, a relatat informația falsă ca Pașinian are o vilă în Marsilia. Știrea a venit de pe un site francez falsificat. O evaluare internă a SDA consemna că materialele referitoare la acest caz  au fost accesate de peste 10,6 milioane de ori, în timp ce dezmințirile au fost vizualizate de doar aproximativ 1,1 milioane de ori. Știrile false tind să atragă mai multă atenție decât dezmințirile. Din acest motiv, organizațiile de fact-checking se concentrează de obicei pe demascarea doar a acelor falsuri care au devenit deja virale. Evită astfel răspândirea suplimentară a unor informații false încă puțin cunoscute.

Liderul opoziției, în arest la domiciliu

În plus, în fiecare zi lucrătoare apar de regulă încă cinci până la zece astfel de materiale, iar uneori chiar până la 20. Rețeaua ”Matrioșka” l-a acuzat pe Pașinian că este corupt. Că va declanșa un război cu Rusia după alegeri, în schimbul ajutorului primit din partea Franței. Că ia sedative puternice sau că ascunde genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman, în timpul Primului Război Mondial. A fost acuzat că ”impune țării valori netradiționale ale toleranței”. S-au adăugat imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale care îl prezentau pe Pașinian în ipostaze umilitoare în fața președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

Liderul opoziției din Armenia, miliardarul pro-rus Samvel Karapetyan este în arest la domiciliu. El a fost arestat în urma cu un an, acuzat de tentativă de preluare neconstituțională a puterii, pe fondul tensiunilor dintre premierul Pașinian și Biserica Apostolică Armenească. Karapetyan și-a construit averea în Rusia, inclusiv prin contractul cu Gazprom pentru iluminatul public în Moscova.

Fără a aduce dovezi, el susține acum că premierul Pașinian va permite stabilirea în Armenia a 300.000 de azeri, fapt ce ar duce la o mare schimbare demografică în țară. O altă temă a lui Karapetyan ține de ocupația unor teritorii armene recunoscute internațional, înălțimi ocupate temporar de Azerbaidjan în cursul ultimului război. Iar apoi Karapetyan vorbește despre ”infamul coridor Trump”, de care ar beneficia doar Turcia și Azerbaidjanul, în vreme ca Armenia condusă de Pașinian nu ar fi negociat în contrapartidă o legătură Armenia-Rusia prin teritoriul azer.

Presa rusă: Armenia poate pune capăt relațiilor cu Rusia

Planul prim-ministrului armean, Nikol Pașinian, de a realiza o apropiere politică de UE provoacă exasperarea autorităților ruse, arată Courrier International, într-o revistă a presei ruse. Kremlinul dorește să-și mențină influența în Armenia. În deceniile de după prăbușirea URSS, conflictul mocnit din Nagorno-Karabah a facilitat aceasta influență rusă. Victoria azera, neintervenția Rusiei la solicitarea Armeniei (țările erau membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă) a răcit relația bilaterală. Moscova a explicat că războiul din Karabah nu implica un teritoriu armean recunoscut internațional, fapt pentru care nu a intervenit. Erevanul și-a suspendat participarea la această alianță a Rusiei.

La Moscova, cotidianul Kommersant identifică cele două principale greșeli ale lui Pașinian în ochii Rusiei. Pe de o parte, liderul armean a sugerat, în prezența liderilor europeni, reunirea țărilor aflate odinioară sub tutela sovietică într-o nouă organizație, dar fără Rusia. O alternativă la CSI – Comunitatea Statelor Independente, apărută după destrămarea URSS. Propunerea este interpretată de Kommersant ca o ”declarație politică a intenției sale de a pune capăt relațiilor aliate cu Moscova”.

Armenia, a doua ”anti-Rusia”?

Kremlinul nu a iertat prezența la Erevan a lui Volodimir Zelenski, ”care a lansat de acolo atacuri provocatoare împotriva Rusiei”. Liderul ucrainean evocase posibilitatea ca dronele să perturbe parada de pe 9 Mai din Piața Roșie, la Moscova. Potrivit Kommersant, gazdele europene ale lui Nikol Pașinian ”au făcut tot posibilul pentru ca procesul de transformare a Armeniei într-o a doua «anti-Rusie»  și într-un punct de sprijin strategic al UE în Caucazul de Sud să atingă un punct fără întoarcere”.

Poziția Rusiei a fost formulată recent de Consiliul de Securitate, în cadrul unei reuniuni speciale dedicate Armeniei. Secretarul Consiliului, Serghei Șoigu, ”a prezentat un raport sever, dezvăluind că Moscova a acumulat o listă impresionantă de nemulțumiri față de Erevan”, scrie Kommersant. ”Două scaune sunt prea multe”. Erevanul va trebui să aleagă între apartenența la Uniunea Economică Eurasiatică (cu Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Armenia) și integrarea europeană.

Armenia a profitat de sancțiunile impuse de Vest Rusiei

Izvestia scrie că Armenia profită de sancțiunile internaționale impuse Rusiei. Din 2022, comerțul exterior a crescut puternic ”mai puțin datorită dezvoltării producției interne, cât reexportului de mărfuri către Rusia, importurilor paralele și rolului țării ca nod de tranzit”. În caz de ruptură (Rusia a anunțat deja întreruperea importului de ape minerale, flori, coniac și ia în calcul eliminarea prețurilor preferențiale la gaz), Moscova se va descurca, asigură Izvestia. „Dependența este inegală. Pentru Armenia, piața rusă este crucială, în timp ce pentru Rusia pierderile potențiale par mult mai limitate”.