Ioan Vieru

Author

Ioan Vieru
Articole scrise:

Interpretarea rezultatelor de la urne anunță totuși că președintele Klaus Iohannis va fi scos din rolul partizan și manipulator pe care l-a jucat în promovarea unui partid unic pentru România.

Cu o rată de participare redusă, scrutinul nu aduce mari noutăți față de alegerile locale, însă poate reduce la tăcere pe cei care își arogaseră dreptul de a fi unicii reprezentanți ai poporului.

Ziua Națională, Anno Domini 2020, a fost sărbătorită în familie, mai exact, arătând că familia securisto-comunistă face ceea ce vrea, în disprețul tuturor. Acești debili pasageri ai puterii se cred castă imperială.

După cum a fost fixată data alegerilor, în plină epidemie, poate fi mai mult decât o eroare acordarea unui cec în alb celor care se ocupă de garantarea siguranței privind politica publică de sănătate. 

Ziua Națională este prilejul astral al regăsirii coeziunii românilor. Împrăștiați în cele patru zări, printr-o adevărată politică a guvernanților, românilor li se cenzurează tot mai mult dreptul la identitate.

Vinovați sunt portarii, electricienii și femeile de serviciu, de parcă aceste categorii socio-profesionale administrează ministere, primării și partide politice.

Unda de șoc a tragediei de la Piatra Neamț, care a traversat lumea, nu a ajuns încă în instituțiile abilitate de la București.

Nu este permis nici președintelui României, nici altei persoane publice sau unor instituții, indiferent de nivelul ierarhic, să dispună măsuri anticonstituționale.

În timp ce instanțele sunt ocupate de foști milițieni, securiști, și alte creaturi sinistre, dublate de clanuri în aceeași ordine familială, concursurile pentru Institutul de Magistratură sunt blocate,

Alegerile sunt deja în colaps nu numai prin programarea lor într-o perioadă aflată sub interdicțiile absolute privind aglomerațiile publice.

A vota pe un fond de teroare internă și internațională, într-o expunere mediatică destabilizantă până dincolo de absurd, este un risc generator de totalitarism în căutarea legitimării.

Foarte mulți actori principali de pe scena instituțională a statului român, în mod constant, sunt fie copiii unor securiști sau ai unor activiști, de la nivel de comună până la cel central.

Contestațiile împotriva validării primarului ales al Timișoarei, pentru faptul că nu este cetățean român, au fost îndreptățit respinse.

Rezistența lui Nicușor Dan față de înrobirea sa în PNL poate schimba profund modul de lucru în administrația locală, element cheie al unor schimbări urgente.

Instituția prefectului, în subordinea Guvernului, nu poate avea decât o fundamentare civilă. Guvernul Orban pășește pe covorul roșu al totalitarismului numind un polițist ca prefect al Bucureștiului.

Nu pot decât să îi urez succes dr. Alexandru Rafila, sperând că un viitor mandat politic deplin meritat sub mai multe aspecte, va fi altceva decât formalismul (…)

Alegerile au fost, se pare, în totalitate, o perfectă operare a pixului din mâna unei persoane cu intenție, care are prea multă putere, oricum mult mai multă decât îi este atribuită legal.

Uniunea Scriitorilor nu a fost o instituție a rezistenței, ci o închisoare a scriitorilor în care a triumfat literatura, asta neînsemnând că acest lagăr este soluția libertății, așa cum își imaginează (…)

O largă categorie a magistraților din România nu reprezintă decât înlocuitorii celor mai abjecți și criminali activiști ai fostului partidului comunist, în slujba rețelelor care subminează societatea și legislația.