Bertha s-a aşezat plină de dezinvoltură într-un fotoliu şi aprinzându-şi o ţigară, mi-a spus, cu o voce dogită, că are să-mi comunice nişte lucruri teribile.

Ministrul Transporturilor și-a dat demisia după un scandal monstru legat de un satelit militar chinez care, doborât de un OZN

Agenția Spațială Europeană a ținut morțiș ca Uniunea Democrată a Marțienilor din România să fie scoasă în afara legii.

Eu mă urc la tribună. Tribuna e pusă în Piața Chibrit. Peste noi trece o cometă, Africa s-a scufundat în Oceanul Pacific.

Plandemia covidică s-a sfârșit, rușii se înțeleg cu americanii, franțujii au rămas cu buza umflată, englezii cu ale lor.

În România trăim de sute de ani cu simulacre, fantasmagorii, fantome şi iluzii. Ne simţim la largul nostru în acest ocean murdar simulacre, fantasmagorii, fantome şi iluzii.

Gore nu crede o iotă din ce-i spun. Și eu așa îi spun! Apocalipsa e reală, e adevărată, e în desfăşurare şi nimeni şi nimic nu o poate opri

Ce să mai vorbim, revenim iute la realitate văzându-l pe Ben Johnson braț la braț cu Viorica Dăncilă înspre Banca Națională. Ce ar fi această imagine oare?

Băi, uite care e treaba, țăndări ne facem, n-avem scăpare. Eu vă zic povestea asta ca să vedeți pe unde călcați, aveți grijă, capul e problema.

Cum umblam teleleu, seara, pe plajă la Monte Carlo, ce-mi văd ochii, frate, mi-am tras mucii, băi, pe legea mea, uite, colo, pe la tomberoane, e Patria mea

Deşertăciunea, foaia albă de hârtie. În plus, încercăm Politica cu noi texte pe care ni le dăruim mişeleşte spre interpretare, inventând ştiinţe defuncte (…)

Eu zic că-i revoluție, nu știu care zice că e concert electoral. Tot un drac. Așa, ca la noi. În aer liber. Trompete. Vuvuzele. Autobuze. Pensionari. Simpatizanți. Afișe și stegulețe, minciuni electorale, secrete oneroase, matrapazlâcuri, democrație boită cu sârg. Taraful din Darabani e gata, gata să ne cânte de inimă albastră. Balint vine la mine […]

Ferdinand Celine nu s-a opus. Care era acuzația? Cică francezul ar fi colaborat cu naziștii.

Te-ai mânjit, te-ai mânjit, te-ai mânjit! Ai trăit, te-ai lăfăit, te-ai mânjit! Asta a fost de la afișele electorale.

Mă rog, Guvernul a găzduit o întâlnire secretă la care au participat mai mulți useriști, pesediști și peneliști, care cum l-a tăiat capul.

Băi, ăștia o duc bine, ceva de speriat! Dar, vai! SPP-iști, deschideți ferestrele că murim de cald, gândește senatorul PSD nedezlipindu-și ochii din tabletă, (…)

Virgil de la SRI, dând nas în nas cu noi, ne-a zis așa, de la obraz, să ne ușchim că eventul nu-i de nasul nostru.

Acum, ce să zic, ciocoimea post-decembristă se sparge-n figuri. Printr-un ciudat fenomen electromagnetic, se întâmplă fapte reprobabil

Care partid ține cu rușii, care partid ține cu americanii, care partid ține cu marțienii aflăm din ediția de dimineață

Parlamentarii au șters-o în zori în Guadelupe avertizați de un caporal de la SRI. Un caporal? Fix așa. Asta e, nici statul paralel nu mai e ce-a fost.

Păi, ce?! Nu e adevărat? Are curaj Poliția să dea de pământ cu infractorii? Are curaj Poliția să radă mafia cocalarilor din piețele de legume din România?

Am ajuns de râsul curcilor, întreaga suflare europeană râde de noi. Iar noi? Noi cu ale noastre, politică dâmbovițeană caraghioasă și fără de leac.

Spionii prinţului marțian Garbai, virusaţi de serviciile secrete inamice, se cuibăriseră într-un albatros imperial şi ne urmăreau cu atenţie din văzduh.

O să vină furtuna. Iar eu va trebui să mă digitalizez. O să alerg prin mii de calculatoare. Trec așa, ca o săgeată. Ei bine, se vor duce și alegerile astea.