Autostrada Comarnic-Brașov a mai murit încă o dată

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, i-a anunțat pe deputații Comisiei Transporturi din Camera Deputaților, reuniți la Sinaia, că renunță la pregătirea proiectului de construcție a autostrăzii prin munți Comarnic-Brașov cu Banca Mondială. Astfel, după o jumătate de an de pregătiri, proiectul cu Banca Mondială e abandonat în favoarea unui viitor parteneriat public-privat (PPP). Însă, soluția magică a PPP a fost încercată de trei ori până acum, dar fără succes: în 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015. Mai mult, de acest nou PPP se va ocupa Narcis Neaga, actualul șef al Companiei de Autostrăzi (CNAIR), cel care s-a a fost părtaș la celelalte eșecuri. Conform deputatului Cătălin Drulă, membru al Comisiei Transporturi, Neaga a recunoscut senin că proiectul nu se poate susține din taxele de trafic (o iluzie care a fost vândută românilor de politicieni ani de-a rândul). „Așa este. Ceea ce înseamnă, cum am tot spus, că statul trebuie să acopere rata anuală pe zeci de ani – așa-numita plată de disponibilitate. La ultima încercare era vorba de 300 de milioane de de euro/an timp de 26 de ani. Ca termen de comparație, anul trecut toată contribuția de la buget pentru toate proiectele CNAIR, autostrăzi, drumuri naționale, centuri etc a fost mai mică de atât. Dar dincolo de efortul bugetar, problema fundamentală este că clasificarea conform regulilor Eurostat a acestui tip de proiect este „on the balance sheet”. Adică pe românește toată suma se marchează în deficitul bugetar. Ori deficitul deja este la limita de 3% sau chiar peste după cum a gestionat PSD economia în ultimii doi ani”, spune Drulă. În cadrul ședinței, Neaga a recunoscut că în 2003-2005, la prima încercare, proiectul a eșuat pentru că nu avea studii geotehnice de detaliu. Acele studii nu s-au făcut nici până acum. Ori fără aceste studii serios făcute nu se poate face proiectul.

Fostul premier Mihai Tudose a anunțat în 2017 o premieră în construcția de autostrăzi: a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea sa, urmând să fie gestionat împreună cu Banca Mondiala. A fost pentru prima oară când un Guvern a delegat practic gestionarea unui proiect atât de important unui organism extern, după ce Ministerul Transporturilor și CNAIR s-au împotmolit. Banca Mondială a acceptat o lună mai târziu să intre în acest proiect. Astăzi însă, Guvernul a zis relației cu BM. Ca să înțelegem mișcarea aceasta a Executivului, trebuie spus că luna trecută, Cabinetul Dăncilă a adoptat o ordonanţă de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat. Potrivit actului normativ, PPP are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public. De asemenea, ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public – privat și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public.

Epopeea autostrăzii Comarnic-Brașov a început în anul 2003, pe vremea guvernării Năstase, și în prezent se află în stadiul în care s-a încercat acordarea de contracte de construcție pentru câteva porțiuni „ușoare”, precum sectorul Râșnov-Cristian sau centura ocolitoare Comarnic. Cea de-a doua a căzut pentru că firmele constructoare, Next Level Europe SRL, Eurostrade Srl și Groma Societa di Ingegneria din Italia, au venit cu garanții bancare din partea unui IFN (Instituții Financiare Nebancare), contrar legii. Și astfel, s-a mai cosumat un alt episod dintr-o telenovelă care nu se mai termină. În acest timp, traficul pe Valea Prahovei continuă să dea batăi mari de cap șoferilor. O asociație, Construim România (ASCORO), specializiată în monitorizarea proiectelor de infrastructură, a venit cu opt propuneri inovatoare pentru rezolvarea traficului, în lipsa autostrăzii. Acestea sunt: Achiziționarea (sau închirierea) a 20 de rame electrice noi de către CFR Călători (trenuri cadențate la 15 minute pe ruta București-Ploiești-Predeal); construirea a trei mari parcări tip Park&Ride (P+R) în București, Ploiești și Câmpina; construcția unui pasaj semi-îngropat neacoperit pe actualul amplasament al Râului Prahova, pe o lungime de circa 5 km. (evitând astfel integral Poiana Țapului și Bușteni); eliminarea punctelor de pe DN1 Comarnic – Predeal, în care vehiculele aflate în circulație ar putea fi nevoite să oprească (treceri de pietoni, intersecții, manevre de parcare ale altor vehicule etc…); pe măsura punerii în funcțiune a sistemului feroviar, interzicerea parcării pe unele străzi în stațiuni; transport în comun de calitate și flexibil (cu autobuze de mici dimensiuni) între gările din stațiuni și obiectivele turistice; măsuri pe DN1a Cheia – Săcele – Brașov (tunel de 2 km. în pasul Bratocea); realizarea etapizată a autostrăzii A3 Brașov – Ploiești, pornind de la Brașov spre Ploiești.

Conform ASCORO, Valea Prahovei este un obiectiv turistic important, iar în week-end-urile din perioadele de vacanță circulația se blochează, ajungându-se la timpi de așteptare în trafic între una și șapte ore. În restul anului circulația este normală, specifică unui drum de munte 1+1, care trecere prin numeroase localități. Vehiculele grele nu au voie să circule ziua pe acest drum. Calea ferată București – Predeal este complet reabilitată și se circulă foarte bine, cu viteze între 80 km/h (în zona montană) și 140 km/h (la câmpie). De la Predeal la Brașov calea ferată se prezintă într-o stare relativ proastă și se circulă cu viteza extrem de redusă, în mare parte cu 50km/h, numai aproape de Brașov se ajunge la 100 km/h pe o distanță scurtă. Autorii susțin că realizarea de tuneluri rutiere și feroviare sunt lucrări inginerești obișnuite și sunt destule firme europene care pot face asta. Cât privește construcția unei autostrăzi prin munți, aceasta poate dura în jur de 20 de ani. „La proiecte montane, durata totală ajunge însă și la 20 de ani din momentul deciziei politico-administrative până la darea în exploatare. Mai ales tunelurile forate, cu cât sunt mai lungi, cu atât durata este mai mare, pentru că nu se poate lucra în tunel în mai multe puncte concomitent (e vorba mai ales de fluxul de aprovizionare cu materiale, care nu poate trece de un punct din tunel în care se lucrează). Și atenție: să nu confundăm străpungerea tunelului cu finalizarea acestuia. După străpungere urmează o serie de lucrări, fiecare dintre acestea având de parcurs întreaga lungime, iar viteza cu care se avansează este de 2-5 m / zi. Concluzionând, A3 în zona montană va dura minim 10 ani”, spun cei de la ASCORO.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4563 Articole
Author

11 Comentarii

  1. don Drulle, de cand si unde a mai facut Banca Mondiala autostrazi ? si de ce ar fi profesionala in domeniul drumurilor. Proiectul a fost initiat de marele tembel Tudose, care a clamat ca BM ne va ilumina in mai multe domenii. Banca Mondiala s-a rearcat exclusiv prin politici cretine si cerinta expresa de a intefera in implementarea proiectelor. si trebuie facuta pentru fiecare proiect o lege spaciala, trecuta prin Parlament. Vezi „succesurile” cu proiectele BM din agricultura. Credeam ca dac provii din IT ai ceva minte si ca semeni cu tatal dumitale.

    • D-le Ionescu, BM nu construieste autostrazi, finanteaza derularea proiectului si supravegheaza legalitatea si corectitudinea licitatiilor.
      Daca mai tineti minte, in 2012-2013, au mai fost incercari cu acest parteneriat public-privat (ceea ce vor sa faca acum) pentru aceasta autostrada, ajunsese un km de autostrada sa coste 36 mil euro.
      Toate Bancile Serioase (BM,BERD…)nu au acceptat acest Super Jaf, au plecat. Acum am fi fost buni de plata
      Deci, uite de ce e foarte importanta implicarea BM in proiect

    • @gabriel: nu va mai bateti capul degeaba, cine COMENTEAZA ar trebui sa se DOCUMENTEZE inainte de a posta…
      Altfel, e un fel de „aflarea-n treaba la romani”, cum spunea Petre Tutea…

  2. lasatil pe acest gropar al autostrazilor NARCIS NEAGA sa isi bata joc de Romania

  3. Parteneriatul public-privat pentru Autostrada Comarnic-Brașov, o nouă minciună gogonată marca PSD-ALDE.
    După ce Ponta a INGROPAT Proiectul Autostrăzii Comarnic-Brașov prin trecerea finanțării acestuia de la Bugetul statului în zona parteneriatului public-privat, aparuse o rază de lumină in 2017 prin propunerea guvernamentală ca realizarea acestei autostrăzi să fie finanțată din Bugetul de stat, cu sprijinul logistic al Băncii Mondiale.

    Minunea a durat doar câteva luni PSDiste, acum Ministrul Transporturilor promițând din nou realizarea autostrăzii prin parteneriat public-privat.
    O noua veste tristă: mortul lui Ponta nu se mai întoarce de la groapă, rămâne acolo… iar cetățenii rămân cu amintirea unei linii șerpuite desenate pe harta României și prezentată pe post de autostradă de incompetentii Minsitri de la Transporturi.

    Parteneriatul public-privat pentru realizarea autostrăzii Comarnic Brașov este o minciună gogonată pentru că niciun INVESTITOR nu va aduce finanțare pentru un drum paralel cu DN1.
    Cati cetateni vor alege să plătească aproximativ 6 euro, Taxă de autostradă pentru un drum de la București până la Brașov sau viceversa, atâta timp cât are la dispoziție alternativă Gratuită DN1?!
    Gradul de recuperare al unei investiții private pentru realizarea autostrăzii va fi de peste 70 ani. Cine va baga Atatia BANI intr-o investitie care poate fi RECUPERATA in 70 de ani?
    NIMENI.
    Singura soluție pentru realizarea autostrăzii este Finanțarea din Fonduri publice, iar acest fapt este bine-cunoscut la nivel guvernamental.
    Și atunci, de ce nu s-a continuat proiectul cu Banca Mondială?
    Răspunsul este SIMPLU: Guvernul Dăncilă NU are bani de investiții, totul se duce spre pomeni electorale. Țara, fără investiții în infrastructură, se duce însă direct în faliment!
    Guvernul României inca NU a inteles asta.

  4. Nu se poate ,este o scuza pentru ca serviciile si occidentul nu ne lasa sa facem asta .

  5. Prostii,incompetentii ,lenesii si spagarii sunt prezenti peste tot!
    De aceea suntem in coada Europei.

  6. Sub PSD moare economia, ca ar muri doar autostrazile pe care si asa nu le aveam nu este mare lucru. Sa ne amintim ca in 2012, PSD cu Dragnea la bani, adica la Ministerul Dezvoltarii, cu Sova la Transporturi si Ponta premier ne promiteau cum o sa doarma ei in corturi pe marginea drumului daca nu se face autostrada. Sase ani de PSD, Dragnea ai compania cu viloaie, iar noi tot fara autostrazi!

  7. Si daca prin absurd in locul lui Vinci sau Strabag vine o societate serioasa Chineza care are si bani si tehnologie si putere de implementare etc . Dupa directivele BM sau FMI trăim de 30 de ani si ma-m cam saturat . Oamenii astia negociază in numele nostru viitorul tarii si au responsabilitatea dezvoltării tarii nu a indatorarii ei . Cine stie ce reteta a la Base cu credita de 20mild au propus .

  8. Ca si Transfagarasanu, nefacuta autostrada Brasov Comarnic are caracter turístic si nu ajuta prea mult nici industria nici exportul. Daca o vor lua TIRurile pe drumul asta iar se vor ratzoi mergatorii pe Valea Prahovei ca nu e bine ca stau in urma camionelor, cred ca trebuie vazut care sunt prioritatile si cum pot fi ele puse in balantza.

  9. Cu sau fără Banca Mondială … , nu se vrea o autostradă care să traverseze munții ! Și , asta o știu și copii de grădiniță … ! Europa se termină la Carpați pentru artizanii noii ordini mondiale … ! Cumplită soartă pe capul nostru , al romănilor … ! Acest ministru păpușă , a fost suspect încă din perioada facultății la Brașov … , darămite acum …

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.