Autostrada prin munți: un întreg șir de eșecuri

Guvernul liberal susține că va lua până la finele acestei luni o decizie legată de modul cum va fi finanțată autostrada Comarnic-Brașov, după ce a eliminat procedura de parteneriat-public-privat în ultima ședință. Această procedură a fost intens promovată de guvernele PSD însă la Comarnic-Brașov aceasta e eșuat în 2019 după problemele din 2003-2005, 2007-2009 și 2013-2015. ”Până la finalul lunii ianuarie vom lua o decizie. Cred că trebuie făcută pe finanțare din buget, nu pe PPP. Trebuie revizuit de urgență studiul de fezabilitate și pornită licitația și finanțată din buget. Asta e soluția mea, care e cea mai simplă. Sunt cei mai mari indici de trafic pe DN1. Dacă mă întrebaţi pe mine care este punctul meu de vedere eu cred că nu are rost să ne complicăm într-un PPP, acolo trebuie să-l facem pe buget. Trebuie revizuit de urgenţă studiul de fezabilitate, că studiul de fezabilitate e un pic mai vechi, revizuirea nu înseamnă, după părerea mea, schimbarea soluţiei tehnice, ceea ce înseamnă o durată mai scurtă de revizuire a studiului de fezabilitate şi să dăm drumul la licitaţie şi să finanţăm din buget. Asta este decizia mea, care e cea mai simplă, controlezi cel mai bine toţi paşii procedurali”, a declarat premierul Ludovic Orban, pentru Hotnews.

În acest moment, se construiește porțiunea dintre Cristian și Râșnov, pe porțiunea mai puțin pretențioasă a autostrăzii. La finele anului trecut, constructorul Alpenside a avut un grad de execuție de aproape 15%.

Înainte să își piardă portofoliul de la Palatul Victoria, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că renunță la construcția Comarnic-Brașov în PPP din cauza obstacolelor birocratice și finanțarea integrală a proiectului din fonduri guvernamentale. Ideea PPP a fost intens promovată de către Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, în dauna fondurilor europene. Ei au fost aspru criticați în spațiul public că prin acest PPP se încearcă acordarea de contracte preferențiale care să ocolească rigurozitatea procedurilor impuse de Comisia Europeană. ”După cum știți, autostrada Comarnic Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă. Birocrația este destul de mare, procedurile sunt complicate, la noi s-a format această instituție a contestațiilor și, pentru a trece de toate acest obstacole cred că soluția este ca această autostradă să devină de importanță națională astfel încât să începem construcția cât mai repede din fonduri guvernamentale”, a anunțat Viorica Dăncilă. Asocierea la care se referea Dăncilă era China Communications Construction Company LTD (China) și Makyol (Turcia).

În 2018, Guvernul PSD a anunțat o schimbare totală de strategie, diametral opusă cursului de până atunci din infrastructură, și anume aceea de a construi în PPP trei tronsoane de autostradă: A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni (inclusă în rețeaua TEN-T Core și pentru care UE asigură până la 85% fonduri nerambursabile), A3 Ploiești – Brașov (inclusă în rețeaua TEN-T Comprehensive și fonduri nerambursabile de 35%) și A6 București – Alexandria – Craiova – Calafat – Lugoj (inclusă în rețeaua TEN-T Core și fonduri nerambursabile de 85%). “Prin demararea acestor proiecte prin Parteneriat Public Privat, România va pierde miliarde de euro din fonduri europene prin neaccesarea acestora și va duce automat la întârzieri nepermis de mari, în condițiile în care unele din aceste proiecte au fost deja demarate”, au spus cei de la ONG-ul Construim România. Conform acestora, în cazul proiectelor derulate în sistem Parteneriat Public Privat (PPP), costurile derulate pe întreaga perioadă a concesiunii (până la 30 de ani) sunt, în general, cu 50% mai mari decât dacă proiectul s-ar realiza pe fonduri europene și de la buget. În cazul concesiunii A3 Comarnic – Brașov, la finalul perioadei de 30 de ani, România va plăti peste 8,45 de miliarde de euro pe an, conform planurilor eșuate de acum 4 an pentru acest proiect, adică în medie peste 280 de milioane de euro/an. Cheltuind 280 milioane de euro pe an autostrada poate fi construită, cu bani de la buget în 6-7 ani, urmând ca Uniunea European să ne ramburseze 35% din această sumă, adică aproximativ 600 milioane de euro. Astfel, în final, toate aceste costuri sunt suportate de contribuabilii români.

În iunie 2018, guvernul atunci a anunțat că va renunța la negocierile cu Banca Mondială pentru finanțarea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov, preferând în schimb parteneriatul public-privat, soluție dorită la vremea respectivă de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov. La finele lui august, premierul Dăncilă a anunțat că Executivul aprobă studiul de fundamentare pentru segmentul de autostradă Ploieşti – Comarnic – Braşov. Studiul de fundamentare pentru acest proiect strategic de investiţii, decis să se realizeze în parteneriat public-privat, l-am discutat într-o primă lectură într-o şedinţă de guvern anterioară”, a declarat Viorica Dăncilă. În septembrie urmau să înceapă procedurile de atribuire şi dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât, până la sfârşitul acestui an să fie semnat contractul. Durata de proiectare și execuție este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din 2019. Durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani. Costurile totale estimate pentru realizarea investiţiei se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro. „Sunt prevăzute şi bonificaţii din partea statului dacă lucrările de execuţie se efectuează în avans, se finalizează în avans, dar şi penalităţi pentru o eventuală întârziere”, a indicat Dăncilă. După un an de zile de la aceasta declarație, PPP nu mai era convenabil. Din păcate, pentru autoritățile de la București, autostrada Comarnic-Brașov nu este luată în calcul de către Comisia Europeană pentru finanțare.

Epopea Comarnic-Braşov durează din vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi. Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut deoarece francezii nu au reuşit nici atunci să adune banii. În 2010, se mai face o încercare, de data asta pentru Comarnic-Braşov. Alături de Vinci vin şi grecii de la Aktor. După trei luni de bâjbâieli, consorţiul denunţă unilateral realizarea concesiunii din raţiuni rămase încă neclare. Pentru a treia oară, Vinci şi Aktor au atras alături de ele şi pe Strabag. În toamna lui 2014 era prevăzută prima lucrare de teren iar fostul ministrul de atunci, Ioan Rus, spunea că există posibilitatea ca Bruxelles-ul să verse ceva bani pentru această autostradă.

La începutul lui 2015, Transporturile au ezitat să ia o decizie în privinţa concesiunii, amânând verdictul în aprilie. În aprilie 2015, Rus adeclarat că totul va începe în acest an, dar nu se pronunţat încă asupra unei decizii privind concesiunea cu asocierea în cauză. Premierul Victor Ponta a spus tot atunci că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic, acuzând PNL de populism.”Altfel păţim ca şi cu Bechtelul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a declarat Ponta.