Avem băieți deștepți și în pază. Cum au închis Bolojan și Manole un robinet cu bani publici

Per total, 376 de companii din România mai sunt incluse în schema de ajutor, conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul platformei PULS către Ministerul Muncii.

Mecanismul de tip „suveică” reclamat de Bolojan în sectorul firmelor de pază

Pe 12 martie, premierul Bolojan atrăgea atenția asupra unui mecanism de tip suveică în domeniul companiilor de pază, care decontau de mai multe ori un ajutor de stat în valoare de 2.250 de lei lunar, pe care îl primeau timp de 12 luni, cu condiția să angajeze persoane cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă.

Ajutorul era dat companiilor care angajau șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. Obligația angajatorului, pentru a beneficia de ajutor, era să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni.

În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane, potrivit primului-ministru. „Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, adăuga Bolojan. Cele mai multe sunt în:

• București și Ilfov: 2.278 (33%),
• Gorj: 1.121 (16%),
• Galați: 717 (11%).

„În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția”, explica Ilie Bolojan mecanismul.

Cum au închis Bolojan și Manole portița din lege pentru ajutoare repetate

În ședința de Guvern din 5 martie, a fost adoptată ordonanța de urgență (OUG) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Prin aceasta a fost închisă și portița legislativă prin care companiile decontau în mai multe rânduri ajutorul de stat în valoare de 2.250 de lei lunar, prin modificarea art. 95 alin. 1.1a din Legea 76/2002, astfel:

„Persoanele încadrate în muncă prin măsurile de stimulare a ocupării forţei de muncă prevăzute la alin. (11), ale căror raporturi de muncă au încetat prin demisie în perioada de acordare a acestor măsuri sau în perioada în care există obligaţia legală de menţinere a desfăşurării raporturilor de muncă, pot fi încadrate din nou prin astfel de măsuri numai după expirarea unui termen de minimum 24 luni de la data reînregistrării la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa.

Prevederile nu se aplică în cazurile în care demisia a fost determinată de încălcări grave ale drepturilor salariatului de către angajator, constatate prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin acte ale organelor abilitate, rămase definitive potrivit legii”, se arată în textul ordonanței de urgență.

Ce spune ministrul Manole despre legalitatea unor astfel de practici

Cotidianul l-a întrebat pe 2 aprilie pe ministrul muncii, Florin Manole, ce demersuri a întreprins ministerul și dacă companiile care au practicat acest mecanism pot fi trase la răspundere.

Social-democratul a precizat că în acest moment se fac analize la minister și, în cazul în care se vor descoperi „elemente ilegale”, va sesiza Parchetul.

Cotidianul: Premierul reclama, acum câteva săptămâni, un mecanism de tip „suveică” la companiile de pază, pe schema de ajutor pentru persoanele cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Ce demersuri a întreprins Ministerul Muncii? Ați făcut controale? Ați găsit nereguli la aceste firme?
Petre-Florin Manole: Într-adevăr, premierul a expus acea situație reală și concretă, pe care am prezentat-o și eu într-un raport. În urmă cu trei săptămâni, am adoptat o modificare la Legea 76 privind șomajul, care a trecut prin Guvern și este deja în vigoare. Actul normativ reglementează orice variantă de „suveică” și închide orice portiță care ar fi putut fi folosită pentru a abuza de acel mecanism. Astăzi, acest mecanism nu mai este posibil, pentru că, legal, cine a beneficiat de subvenție nu mai poate eluda legea pentru a beneficia din nou, din postura de angajat al altei companii. Este deja reglat de acum trei săptămâni.

Reporter: Dar aceste companii care au eludat legea pot fi trase la răspundere sau mecanismul a fost legal?
Petre-Florin Manole: Nu aș putea să mă pronunț asupra legalității fără un control propriu-zis. Avem o analiză în curs pe acest subiect. În momentul în care aceasta va fi finalizată, dacă vom descoperi elemente ilegale, vom trimite documentele la Parchet. Dacă a fost vorba doar despre o portiță legislativă – o situație, desigur, în neregulă – mă bucur că putem vorbi deja despre corectarea acesteia. Nici nu îmi place termenul „portiță”, pentru că, totuși, vorbim despre utilizarea ineficientă a unor fonduri. Ne dorim, pentru țara noastră, investiții preponderent în domenii în care avem și angajamente față de Uniunea Europeană: construcții verzi, digitalizare, programul SAFE și altele.

Cifrele actuale de pe masa Ministerului Muncii. Doar o firmă de pază din București mai beneficiază de ajutor

Într-un răspuns pentru Cotidianul al Ministerului Muncii, se arată că, potrivit datelor furnizate în platforma PULS de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a companiilor care au codul CAEN specific activităților de servicii de pază, doar o singură companie cu astfel de domeniu de activitate din București mai beneficiază de cei 2.250 de lei pe lună.

În schimb, în Galați și Gorj nu mai figurează nicio companie de pază care să beneficieze de ajutor.

„Astfel, în ceea ce privește lista angajatorilor din București și din județele Gorj și Galați care au ca obiect de activitate servicii de pază și beneficiază de subvenția de 2.250 de lei pe lună, ANOFM precizează că, la acest moment, în municipiul București beneficiază de subvenția în cuantum de 2.250 lei/lună un singur angajator, cu activitate principală în domeniul pazei și protecției.

La nivelul celorlalte două județe menționate, nu există în evidențe angajatori cu obiect de activitate servicii de pază care să beneficieze de subvenționarea locurilor de muncă”, se arată în răspunsul remis de Ministerul Muncii pentru Cotidianul.

De asemenea, Ministerul Muncii a remis și o situație a tuturor companiilor care beneficiază de ajutorul de stat, indiferent de obiectul de activitate. În total 376 de companii, astfel:

• Alba: 19
• Arad: 11
• Argeș: 0
• Bihor: 9
• Botoșani: 46
• Brăila: 6
• Brașov: 1
• București: 7
• Constanța: 3
• Covasna: 17
• Dolj: 2
• Galați: 21
• Giurgiu: 15
• Gorj: 25
• Hunedoara: 15
• Ialomița: 1
• Iași: 33
• Ilfov: 2
• Maramureș: 15
• Mehedinți: 1
• Neamț: 1
• Olt: 2
• Prahova: 22
• Sălaj: 18
• Satu Mare: 1
• Sibiu: 5
• Suceava: 6
• Teleorman: 24
• Tulcea: 25
• Vâlcea: 9
• Vaslui: 6
• Vrancea: 8

Întrebat de Cotidianul, Ministrul Muncii explică noile linii ale Legii salarizării. Nicușor Dan va avea cea mai mare leafă