Avertismentul ministrului Finanțelor: Datoria publică a depășit 60%, România nu-și permite creșteri suplimentare de cheltuieli

Depășirea pragului de 60% din PIB

Potrivit ministrului, depășirea pragului de 60% din PIB activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor și pentru reducerea graduală a datoriei publice, iar Ministerul Finanțelor are obligația legală de a informa Guvernul atunci când sunt depășite pragurile prevăzute de lege și de a prezenta măsurile necesare. Cât timp datoria se menține peste acest prag, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială, se arată în mesaj.

Constrângeri asupra noii legi a salarizării

Ministrul susține că orice inițiativă cu impact bugetar trebuie fundamentată și calibrată în limitele cadrului fiscal-bugetar în vigoare și ale anvelopelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară, cu evaluarea completă a impactului imediat, a efectelor de anualizare și a riscurilor pe termen mediu. Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, precum și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente, potrivit ministrului. În aceste condiții, eventualele realocări între priorități trebuie făcute în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit și datorie publică, se arată în mesaj.

„În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, susține ministrul Finanțelor.

Procedura de deficit excesiv

România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor, arată ministrul. Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după un rezultat de 7,9% în 2025 și după recordul negativ de 9,3% în 2024. Potrivit estimărilor prezentate, datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028, urmând ulterior o traiectorie descendentă, dar numai dacă se menține parcursul de reducere a deficitului bugetar.

Rezultatele execuției bugetare

Ministrul arată că România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară, ceea ce obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar. Potrivit datelor prezentate, în primul semestru deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, iar deficitul primar s-a redus cu aproape 74%. Veniturile au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile totale au rămas sub control, în pofida creșterii costurilor cu dobânzile, se mai arată în mesaj.

Dialogul cu agențiile de rating

Ministrul explică faptul că aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții al României. În ultimele luni, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, a fost purtat un dialog tehnic constant cu agențiile internaționale de rating, în care au fost prezentate execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria asumată de România. Obiectivul a fost prevenirea pierderii calificativului de investiții, însă agențiile de rating transmit un semnal clar, potrivit ministrului: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice.

Un mesaj de prudență pentru Guvern

Ministrul susține că este obligatoriu ca Guvernul să aleagă foarte atent ce angajamente permanente își asumă în perioada următoare, precizând că o derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate, ci poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării. Este obligatorie și închiderea jaloanelor PNRR în termenele asumate, alături de răspunsul la nevoile legitime din economie și societate, însă toate deciziile Guvernului trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul și traiectoria de reechilibrare a finanțelor publice, se arată în mesaj.

„România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire”, avertizează ministrul Finanțelor.

De ce contează pentru fiecare român

Ministrul explică faptul că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice înseamnă, în timp, mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi și mai mulți bani disponibili pentru investiții, servicii publice și dezvoltare, un stat care se împrumută mai ieftin și mai multă predictibilitate pentru familii și companii.

„Dacă menținem această direcție, câștigul este unul pe care îl vom putea vedea toți. Este o Românie care își poate finanța mai sănătos școlile, spitalele și infrastructura, care poate susține investițiile și care devine mai rezistentă atunci când apar crize. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, se mai arată în mesaj.

Citește și: Ultima șansă pentru legea salarizării. Pîslaru a trimis draftul la Bruxelles. Vor fi sau nu mai mulți bani pentru salarii. Mesajul lui Nazare