Legea salarizării. Comisia Europeană somează Guvernul să spună de unde ia 4 miliarde în plus

UPDATE 21.15: Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că draftul legii salarizarii trimis către Comisia Europeană nu a fost respins, „dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț”. Premierul a vorbit de creșterea anvelopei bugetare de la 8 la 12 miliarde de lei.

„Aşa cum ştiţi, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuţii cu sindicatele şi am constatat că în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înţelegere cu sindicatele. Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat treptat şi a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca envelopă, deşi iniţial se pornise de la 8 miliarde. În această situaţie, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susţinere la noi, ci este şi jalon îndeplinit, a fost comunicat experţilor Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru.

Astăzi a venit un punct de vedere de la Comisia Europeană și, în baza acestuia, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat prin experții lor astfel încât să reașeze propunerea. Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Nu ne forţează aici, noi avem nişte constrângeri şi nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le aveam”, a declarat Ilie Bolojan la B1 TV.

UPDATE 20:52 Întâlnirea de la Palatul Cotroceni pe legea salarizării s-a încheiat în jurul orei 20.30, după mai bine de trei ore de discuții. Nu există o unitate de opinie privind adoptarea actului normativ. Surse au declarat pentru Cotidianul că așteptarea participanților la discuțiile de la Cotroceni e să știe „în primul rând dacă din punctul de vedere al Comisiei Europene legea, așa cum e acum, răspunde jalonului. Dacă ei (n.r. europenii) zic ca nu răspunde, degeaba o facem”. O întrebare care nu are încă răspuns clar.

În plus, sursa precizează că „ceea ce trebuia să fie, și așa a pornit, o lege care rezolvă inechitățile din sistemul de salarizare, s-a transformat într-o discuție pe o lege a măririlor de salarii în sistemul bugetar. Și discuția asta pare fără sfârșit.”

Joi, la ora 14, liderii partidelor au fost convocați la Cotroceni pentru a discuta despre legea salarizării. Ar trebui să fie dezbaterea lămuritoare.

UPDATE 19:22 Sursele Cotidianul susțin că discuțiile în curs de la Cotroceni despre legea salarizării nu duc nicăieri. Reprezentanți din toate partidele proeuropene sunt la Cotroceni și discută despre proiectul vital pentru România și pentru angajații la stat. Dar nu reușesc să se pună de acord pe forma actului normativ care a nemulțumit categorii profesionale largi, de la medici, la profesori și angajați din structurile de ordine.

Aceleași surse spun că nici nu se pune problema ca anvelopa să fie majorată de la 12 la 16 miliarde de lei, cum susțineau, pe surse, anumiți social-democrați. Ba dimpotrivă, europenii întreabă Guvernul de unde ia banii în plus din noua formă a legii. Este vorba despre 12,1 miliarde de lei, față de 8 miliarde câte fuseseră convenite inițial cu Bruxelles-ul.

„Un duș rece” de la Comisia Europeană, așa a descris o sursă discuțiile de azi dintre ministrul Pîslaru și CE. „Nici agențiile de rating și nici Comisia nu mai au încredere în noi că facem ce spunem”, a completat sursa.

UPDATE 17.17: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că „în discuția privind legea salarizării, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare”.

„Orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal – bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal.

În acelaşi timp, România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creșterea cheltuielilor. România trebuie deci, în continuare, să demonstreze că își poate menține finanțele publice sub control”, a scris Nazare pe contul de Facebook.

Avertismentul ministrului Finanțelor: „România nu-și permite promisiuni bugetare fără acoperire”

Știrea inițială

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat, la solicitarea Cotidianul, că „serviciile Comisiei sunt implicate în discuții tehnice cu autoritățile române” privind legea salarizării.

„În ceea ce privește legea salarizării în sectorul public, România lucrează la proiectul de lege. Legea va fi evaluată de Comisie în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată. Principalele obiective ale proiectului de lege sunt asigurarea corectitudinii și echității în sistemul de remunerare din sectorul public și a sustenabilității fiscale a finanțelor publice. La fel ca în cazul tuturor statelor membre, serviciile Comisiei sunt implicate în discuții tehnice cu autoritățile române, inclusiv cu privire la legea salarizării în sectorul public, sprijinind implementarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) până la termenul-limită de 31 august 2026”, a declarat oficialul Comisiei Europene.

Vor fi sau nu mai mulți bani pentru salarii

Surse din zona social-democrată spun că noul draft prevede o anvelopă de 16 miliarde de lei pentru anul viitor, cu 4 miliarde mai mult decât anvelopa permisă de Comisia Europeană. Asta înseamnă că pentru 2028 anvelopa va fi și mai mare.

În schimb, surse politice spun că anvelopa noii legi a salarizării nu poate depăși mai mult decât maximul de 12,1 miliarde de lei negociat cu Comisia. De asemenea, mărirea anvelopei ar pune o presiune și mai mare pe deficit și s-ar putea face doar eșalonat. Mai mult, Ministerul de Finanțe, în ciuda tuturor solicitărilor, insistă că maximul anvelopei pe care ar putea să o suporte este de 8 miliarde de lei, așa cum a fost gândită legea inițial.

Joi are loc o nouă rundă de negocieri între partidele politice pe legea salarizării, sub medierea Palatului Cotroceni.

Ce solicită medicii și profesorii

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat unde sunt blocajele și ce se poate oferi domeniilor cheie, Educație și Sănătatea, din toate solicitările.

„În domeniul sănătății (…) în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial care cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027 nu au anvelopă financiară, în acea anvelopă, cadrul de 12 miliarde.

Și cealaltă cerință importantă este legată de sporul pentru sâmbătă-duminici și sărbători legale care reprezintă o problemă importantă din perspectiva sindicală și care bineînțeles are și ea un impact substanțial pentru o creștere substanțială pe care sindicatele și-o doresc”, a spus Pîslaru despre cerințele în Sănătate.

Profesorii vor să li se îndeplinească promisiunile din 2023

„Domeniul Educație ne-a spus foarte clar că atâta timp nu ne respectați lucrurile pe care guvernele anterioare, Ciucă-Ciolacu mai ales, le-au promis în urma grevei din 2023 și care sunt reflectate într-o ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă o grilă reașezată pe niște valori mult mai mari, nu ne așezăm la masă din nou să discutăm pentru că dumneavoastră spun că consideră că e lipsă de respect dacă guvernul în ansamblu și societatea nu respectă niște angajamente”, a zis el.

Pîslaru a specificat că se poate ajunge la acele grile etapizat, nu din 2027, fiindcă nu este spațiu bugetar.

„Ca urmare a acestor lucruri, am căutat o formulă prin care în anul 2028, deci nu din prima, din 2027, în 2028 să creăm un spațiu de 3 miliarde de lei care să poată fi folosit pentru o grilă crescută în domeniul de educație și bineînțeles ce am făcut este ne-am uitat la cerința din ordonanța de urgență care spune că nivelul salariului brut al profesorului debutant trebuie să fie salariul mediu brut pe economie.

Am calculat cât ar trebui să fie coeficientul de plecare, adică 2,12, înmulțit cu valoarea de referință 4100 și am creat o grilă plecând de la acel nivel, dar evident încercând să ne încadrăm în ceea ce am identificat ca un spațiu prin amânarea anumitor elemente legate de performanță pentru toate celelalte familii ocupaționale și să ne încadrăm în acest spațiu de 3 miliarde”, a explicat el.

Pîslaru: PSD a lăsat un proiect al legii salarizării de 15,5 miliarde lei

Reamintim că vineri, într-un briefing de presă de la Guvern, ministrul interimar al Muncii a declarat că proiectul lăsat de fostul social-democrat Florin Manole avea un impact bugetar de 15,5 miliarde lei.

„Să fie foarte, foarte clar că versiunea pe care eu am primit-o la predare-primire era o versiune de 15,5 miliarde, sub semnătura domnului ministru Manole, 15,5 miliarde, în timp ce acordul politic a fost să prezentăm în spațiul public o versiune de opt miliarde”, a spus Dragoș Pîslaru.

Toate termenele încălcate pentru legea salarizării. De ce guvernanții au pus în pericol milioane de euro

Grilele de salarizare pentru demnitari, primite „în plic” de Dragoș Pislaru

Întrebat de Cotidianul despre coeficienții pentru demnitari, Dragoș Pîslaru a spus că le-a primit pe mail de la liderii de grup ai celor patru partide, respectiv PSD, PNL, USR și UDMR.

Cotidianul: Înțelegem că a fost o întâlnire sau vă întrebăm dacă a fost o întâlnire la Parlament, la care ați participat și dumneavoastră, prin care s-a discutat ca parlamentarii să aibă coeficienți mai mari decât secretarii de stat.

Dragoș Pîslaru: Nu, cumva vreau să scot de pe masă pentru ultima oară o chestiune legată de coeficienți și grila de demnitari, pentru că mi se pare foarte important.

După venirea mea ca ministru, când a fost pregătit acel acord politic cu medierea Administrației Prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un e-mail de la Camera Deputaților, în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice, semnatare ale acordului, au convenit asupra grilei de demnitari.

Pîslaru: Am e-mail-ul de la Camera Deputaților

Dragos Pîslaru: Prin urmare, grila de demnitari este propunerea celor patru partide, ca să fie foarte clar, cu domnul Florin Manole, domnul Văcaru, toată lumea care era implicată în acordul politic.

Mi-au transmis o grilă de demnitari, care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumită zonă a fost considerată de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea anumite inechități și n-am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă pe care o vedeți în acest moment în proiectul, inclusiv în proiectul de pe 17 iulie, este grila transmisă de liderii grupurilor politice.

Cu această observație, aș vrea să transmit un mesaj pe care poate-l trimiteți mai departe către populație, că grila de demnitari nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci a fost primită ca parte a acordului politic între cele patru partide parlamentare. Cu acordul și inițiativa, pentru că este share-uită de toate cele patru partide, inclusiv PSD.

Cotidianul: Deci, ca să înțelegem, grilele pentru demnitari le-ați primit în plic de la liderii partidelor?

Dragoș Pîslaru: Da, am e-mail-ul de la Camera Deputaților, a doua zi după ce a fost întâlnirea de la Cotroceni cu acordul politic, am primit aceste grile, care, atenție!, tehnic vorbind, cu verificarea Băncii Mondiale, corespund noii ierarhii de la 1 la 8, sunt în linie cu prevederile pe care alte state membre din OECD le au cu privire la salarizarea în zona publică, deci, din perspectivă tehnică, sunt de necontestat.

Explicațiile PSD, PNL și USR

După ce ministrul interimar al Muncii a susținut vineri, la Palatul Victoria, că a primit un email de la Camera Deputaților prin care i s-au comunicat grilele de salarizare pentru demnitari de la liderii de grupuri PSD, PNL, USR și UDMR, Cotidianul a luat legătura cu fostul ministru al Muncii social-democratul Florin Manole, liderul grupului PNL de la Camera Deputaților Gabriel Andronache și Diana Stoica, lidera grupului USR.

Liderul deputaților PNL nu neagă că a existat o discuție privind grilele de salarizare ale demnitarilor, dar că aceasta a avut loc în biroul liderului de grup PSD, respectiv Ovidiu Popa.

Fostul ministru al Muncii de la PSD a refuzat să comenteze discuția legată de grilele de salarizare ale demnitarilor.

EXCLUSIV Cum s-a ajuns la grile de salarizare „în plic” pentru demnitari. Explicațiile PSD, PNL și USR, după dezvăluirea lui Pîslaru

USR spune că nu a fost implicat în transmiterea către Ministerul Muncii a propunerilor de grile pentru demnitari.

Legea salarizării, jalon de 770 milioane de euro

Legea salarizării trebuie adoptată de România până pe data de 31 august. De această lege depinde absorbția a 770 de milioane de euro din PNRR.

Legea avea termen de finalizare în iunie 2023, însă coaliția din epoca Ciucă-Ciolacu a decis amânarea ei în cererea de plată nr. 6. Motivul: urma mega-anul electoral 2024, iar decidenții de atunci au ales să majoreze pensiile, iar bugetul nu putea suporta un impact bugetar cumulat și din majorarea pensiilor, și din legea salarizării.

SURSE | Culise din epoca Nicu și Marcel. Cu ochii la alegeri, au ales să mărească pensiile în detrimentul legii salarizării