Bani, reforme și minorități: întâlnire tensionată Zelenski-von der Leyen

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o întâlnire tensionată cu președintele Volodimir Zelenski, în marja Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în noaptea de 22 septembrie, transmite Bloomberg, potrivit Kyiv Independent. Este vorba despre bani europeni contra reforme ucrainene.

Legea minorităților, următorul test pentru Kiev

Cea mai recentă dintre aceste reforme este o lege privind protecția minorităților din Ucraina, solicitată de Ungaria, pentru ca a renunța renunțe blocarea aderării Kievului la UE. Ucraina și Ungaria au convenit, în principiu, în iulie, legea va fi adoptată. Trei oficiali europeni au confirmat pentru Kyiv Independent că proiectul de lege are sprijinul Bruxellesului și al Budapestei. Mai trebuie doar să fie introdus în parlamentul ucrainean.

UE mai are de oferit Ucrainei o treime din banii alocați pentru acest an. Sunt peste 20 de miliarde de euro. Însă totul depinde de reforme. O scrisoare a Comisiei Europene de pe 14 septembrie cere „pași suplimentari în ceea ce privește protecția persoanelor aparținând minorităților naționale și drepturile acestora la educație”. Deși nu sunt menționate țări anume, scrisoarea precizează că „statele membre acordă o importanță deosebită soluționării acestei probleme”, pentru ca procesul de aderare să poată avansa.

Deficit de 27 de miliarde de dolari în bugetul din 2026

Președintele Zelenski a semnalat un deficit de 27 de miliarde de dolari în finanțele Kievului pentru 2026, iar împrumutul de 90 de miliarde de euro (103 miliarde de dolari) propus de UE este destinat să acopere doar două treimi din necesarul financiar total al Ucrainei până la sfârșitul anului 2027. Cei 90 de miliarde sunt bani împrumutați de contribuabilii europeni, după ce varianta confiscării activelor ruse din Europa, de aproape 200 de miliarde de dolari, nu a întrunit unanimitatea în Consiliul European, la finalul anului trecut, din cauza riscurilor asupra monedei euro și a Belgiei, unde se află casa de compensație care deține cea mai mare din aceste active al băncii centrale ruse.

Kievul anunță o nouă gaură: 32,6 miliarde de euro pentru 2027

La finalul săptămânii trecute, ministrul ucrainean de Finanțe a mai anunțat o gaura de 32,6 miliarde de euro, de această dată în bugetul pentru 2027. Atunci, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că UE așteaptă date suplimentare de la FMI, pentru a vedea cum a ajuns guvernul de la Kiev sa estimeze acest deficit.

Bruxellesul leagă banii de reforme

Finanțarea de 90 de miliarde pentru Kiev este condiționată direct de implementarea unei serii de reforme menite să consolideze statul de drept și economia și să pregătească Ucraina pentru o eventuală aderare la UE. Tensiunea din întâlnirea von der Leyen – Zelenski a fost creată nu numai presiunea pentru continuarea reformelor, ci și de indignarea exprimată de partea ucraineană față de decizia statelor UE din acea zi de a elimina sancțiunile împotriva a doi oligarhi ruși.

Cu excepția unei contribuții de 9 miliarde de dolari din partea Norvegiei (care are un fond suveran de peste 2.300 de miliarde de dolari, alimentat de veniturile din petrol si gaze) pentru 2027, niciun alt aliat important nu a oferit fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei, în pofida apelurilor UE și Kievului. Zelenski a susținut încă din 2026 plata în avans a fondurilor UE programate pentru 2027. O astfel de măsură ar presupune însă renunțarea la calendarul reformelor, iar Bruxellesul este tot mai nemulțumit de ritmul lent al acestora.

UE mai are 37 de miliarde de euro pentru Kiev

După întâlnirea cu Zelenski la ONU, Von der Leyen a scris pe rețelele sociale că mai sunt disponibile 37 de miliarde de euro  pentru sprijinul acordat Ucrainei în acest an calendaristic. Din această sumă, 3 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) urmează să fie aprobate chiar pe 23 septembrie, pentru că Ucraina a adoptat mai multe reforme. Restul banilor vor urma după ce Ucraina va adopta alte reforme, printre care si cea vizând minoritățile.