„Vreau să vorbesc pentru români şi mai puţin pentru politicieni”, a spus preşedintele Băsescu în deschiderea conferinţei de presă în care prezintă concluziile summitului de la Bruxelles.
„Subiectul Uniune este foarte puţin discutat la noi şi cred că este obligaţia mea, în primul rând, să fac aceste exerciţiu de explicare”, a continuat Traian Băsescu.
Şeful statului a declarat, la începutul conferinţei, că a observat poziţionările legate de ultimul Consiliu de la Bruxelles.”
„Pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Bruxelles ar trebuie să începem cu începutul. De ce am ajuns aici? De ce uniunea este în situaţia de a fi în mare dificultate financiară, de ce analiştii îi plâng prohodul, de ce încrederea este scăzută şi există o disponibilitate tot mai mică de a împrumuta state membre”.
„Ar trebui să vedem dincolo de moneda euro cum a funcţionat UE în susţinerea monedei sale. Aici, pentru cunoscători, este clar că au existat doi piloni: pactul de stabilitate şi creştere, care a fost adoptat în 1992. Deşi limitele de 3% deficit şi grad de îndatorare 60% pentru datoria publică figurat în acest tratat, respectarea acestor criterii se bazau pe câteva elemente. Primul era responsabilitatea statului membru. Un alt element era eventuale presiuni ale Comisiei Europene. Şi în sfârşit, dacă exista un motor eficient în respectarea pactului acesta era numai pentru statele din afara zonei euro. Practic, acesta era singurul element coercitiv care făcea statele ca până la intrarea în zona euro să respecte paramentri. În rest, totul ţinea de bunăvoinţa statelor”.
„România a fost avertizată din 2007 despre riscurile de depăşire a deficitului. Nu existau instrumente, în ţinerea sub observaţie şi control de la nivel european a pactului de stabilitate şi creştere. 3% a fost o cifră adoptată de toţi oamenii politici ca să contruiască europa socialistă pe datorie. Una din cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la această criză de încredere în statele UE şi cele din zona euro a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate şi creştere”.
„Un alt pilon pe care s-a stabilit avansul UE a fost Agenda Lisabona, stabilită în 2000 cu obiective pe 10 ani. Din păcate, nici Agenda Lisabona nu a avut elemente de coerciţie pentru statele care nu respectau obiectivele. Nici acest al doilea pilon nu avut niciun instrument prin care statele să fie obligate.
„Vreau să subliniez că ceea ce am spus nu este o critică, ci o informare de ce am ajuns aici, de ce a ajuns UE aici. Nu mă văd o motivaţie corectă să acuzăm pe iniţiatori instrumentele de control şi de susţinere a monedei euro”.
„În acelaşi timp, trăgând o concluzie, putem spune că această criză ne-a făcut să descoperim câteva realităţi: nu avem mecanisme care să susţină disciplina bugetara. Am putut contata că disciplina bugetară nu este suficientă. Nu s-a observat că s-a ajuns la datorii publice enorme.Aceste constatări nu au făcut decât să împingă statele UE către găsirea de intrumente. Or, acest lucru nu se putea face decât aşa cum s-a făcut acum. Printr-o analiză a ce este de făcut, pentru ca statele să rămâne în parametrii fixaţi în pactul de stabilitate şi creştere”.
„Deciziile care s-au luat în noaptea de 9 decembrie fac din UE un şantier care se reconstruieşte integral. Împing lucrurile către ceva care deja s-a decis: uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală. Aceste măsuri care urmează să intre în vigoare, obligatori pentru statele euro, şi voluntar pentru non euro, s-a materializat în acordul de uniune fiscală. Aşa se numeşte în acest moment setul de măsuri politice care vor fi transpuse într-un document tehnic.
„Prin acest acord, se realizează câteva lucruri: un răspuns european la criză. Deciziile adoptate la ultimul consiliu au câteva obiective. Primul este prezervarea Uniunii. O destrămare a UE ar reînvia naţionalistmul monetar şi comercial”.
„Un alt doilea instrument ar fi adoptarea uner mecanisme de solidaritate. Al treilea element: instrumente de supraveghere bugetară. Această abordare este de natură să pună capăt populismului, lucru neplăcut pentru mulţi politicieni”.
„Cam aceasta este înţelegerea pe care eu o dau Consiliului care s-a desfăşuat pe 8 şi 9. Miza nu este delegearea competenţei către Bruxelles, dar aceasta este mijlocul prin care poate exista o supraveghere a politicilor fiscale şi economice ale statului. Ţelul ultim al acestor eforturi este mutarea politicilor economice ale statelor către o zonă a sustenabilităţii”.
„De asemenea, ceea ce s-a adoptat mai reprezintă un lucru important. Este analiza mea: modul cum se vor desfăşura lucrurile în UE în perioada următoare are şi darul de a nu permite să nu fie ţări care să nu ducă politici de calitate, ci se ascund acolo. Nimeni nu mai poate miza că propria ineficienţă va fi ascunsă de statele cu politici de calitate”.
„Un alt element decis, dincolo de cele trei elemente de răspuns ale UE în faţa crizei, este reîntoarcerea la normalitate a pactului de stabilitate şi creştere. Prima măsură: menţinerea bugetelor sau în surplus, având un deficit structural mai mic de 0,5%. Un alt mijloc de asumare a responsabilităţii: încadrare în deficitul maxim de 10% sau excedent este legat de înscrierea acestei regulii în constituţii sau într-un act echivalent”.
„Obligaţia trebuie realizată până la 31.12.2012. Mai mult decât atât, pentru a se preveni orice aranjament, modul cum va fi în constituţie sau în legislaţie acest obiectiv al pactului va fi analizat şi aprobat de Curtea de Justiţie a UE”.
„În sfârşit ca toate statele membre ale UE, cu accent pe statele zonei euro, să revină la deficite de maxim 0,5% şi la un nivel de îndatorare de maxim 60%, în conformitate cu un program stabilit de CE. Aceste prevederi se aplică tuturor statelor membre UE”.
„În sfârşit, aş face un ultim comentariu legat de cele prezentate: deficitul de 0,5% ca fiind un deficit maxim revine în forţă ca o chintesenţă a revenirii la o situaţia normală a nivelului de îndatorare a statelor
A devenit mult mai scump să nu-ţi plăteştei datoriile decât să continui să împrumuţi bani. Se va trece la o politică de reducere a nivelului de îndatorare, cu îngheţări de salarii şi pensii, poate chiar cu reduceri. Acest acord de uniunea fiscală mai creează şi un mecanism de evitare a erorilor. Nu-ţi mai trimiţi bugetul la Parlament până nu ai o consultare cu CE. De asemenea, execuţia bugetară va fi monitorizată. Statele care sunt în pericol de deficit excesiv, intră sub monitorizare permantent. N-au fost stabilitate ce sancţiuni se vor aplica”.
„Ca să fac o sinteză: vreau să ştiţi că acest proiect de acord nu este o noutate absolută. În 2011 Consiliul şi în unele cazuri şi PE au adoptat câteva documente referitoare la guvernarea economică. Acest documente s-a materializat în cinci regulamente adoptate de PE. Toate deciziile din programul de guvernanţă economică au fost adoptate şi intră în vigoare în luna decembrie”.
„V-aş mai aduce aminte şi un document: strategia UE 2020 care are obiective legate de educaţie, locuri de muncă şi altele. Aceste documente se regăsesc într-o formă sau alta în acordul care a fost stabilit pe 9 decembrie. Eu mi-am asumat informarea Comisiei că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva e problema lui”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.