BNR: O veste mai bună, una nu foarte bună și o alta foarte rea

Deficitul de cont curent s-a mai diminuat, investițiile străine sunt mai reduse, iar datoria totală externă crește vertiginos. Acestea sunt știrile mai bună, nu foarte bună și foarte rea de la BNR.

În perioada ianuarie – noiembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20.200 milioane euro, comparativ cu 24.331 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3.510 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 552 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 320 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 251 milioane euro.

Această diminuare a deficitului balanței de plăți ar trebui să ducă la o creștere a rezervelor valutare și la o reducere a dependenței de finanțări externe. Rezervele valutare reprezintă suma de bani pe care o țară o deține în valuta străină. Acestea sunt folosite pentru a finanța importurile, pentru a interveni pe piața valutară și pentru a proteja moneda națională de fluctuații. O creștere a rezervelor valutare oferă o mai mare stabilitate economică și financiară. Când o țară are un deficit al balanței de plăți, aceasta trebuie să împrumute bani din străinătate pentru a-și finanța importurile. Acest lucru poate duce la o creștere a datoriei externe și la o scădere a independenței economice. Reducerea deficitului balanței de plăți reduce nevoia de finanțări externe, ceea ce îmbunătățește situația economică a țării.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6.313 milioane euro (comparativ cu 9.547 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5 996 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 317 milioane euro.

O scădere a investițiilor străine poate sugera o schimbare în percepția investitorilor asupra climatului de afaceri din țară. Factori precum stabilitatea politică, condițiile economice generale și nivelul de încredere în mediul de afaceri pot influența deciziile de investiții ale companiilor străine.

În perioada ianuarie – noiembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 20.093 milioane euro, până la 163.979 milioane euro. În structură, datoria externă pe teren lung a însumat 116 965 milioane euro la 30 noiembrie 2023 (71,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 18,6 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2023 nivelul de 47.014 milioane euro (28,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,9 la sută față de 31 decembrie 2022.
O datorie externă în creștere poate fi un semn de avertizare pentru o economie. Aceasta poate indica faptul că țara are dificultăți în a-și finanța nevoile, ceea ce poate duce la o serie de probleme economice, cum ar fi inflația, șomajul și reducerea investițiilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Cosmin Pam Matei 4562 Articole
Author

19 Comentarii

  1. „știrile mai bună, nu foarte bună și foarte rea”

    -adica aia f.rea -„datoria totală externă crește”-
    a cauzat-o p-aia bunicică,
    „Deficitul de cont curent s-a mai diminuat”:
    BANUL TREBUIE SA CIRCULE!

    zilele astea manole a plecat satifacut,
    banii au intrat pă card,
    li s-a intamplat si altora.

  2. V-a lasat cizmarul Ceausescu tara fara datorii si voi traiti in „capitalism pe datorie. Cine va plati acesta datorie? De unde? Unde este economia ce altadata a platit TOATA DATORIA EXTERNA A TARII SI A CRESCUT O GENERATIE DE ROMANI HARNICI SI SANATOSI? Si astazi va hraniti din creditul si RETELELE economice cladite in comunism. Unde este profitul Hidroelectrica, unde sunt padurile tarii? Unde este petrolul si gazul din Marea Neagra? TRADATORILOR! Romania nu recunoaste actuala datorie si generatia de politicieni de acum va fi judecata pt genocid.

  3. …carde este vestea mai buna?…pentru cineva care intelege notiunile privind contul curent, daca asta este structura, cea comunicata, asta este cea mai proasta veste!…titlul trebuia sa sune cam asa: o veste proasta, una si mai proasta, a treia catastrofala…

  4. Pe vremea cand i se zicea Manole era doar ASPIRANTin Securitate, intre timp a ajuns MARESAL, iar in Comintern GENERALISIM, in plus avand asigurat un piedestal in Sala Dzerjinski a CEKA de la Moscova…

    Doar ticacalosii „dreptei ceausist-legionare” il vor degradat pe viata, in schimb „MARE MASON”!?

  5. ce mai conteaza ?Tara si asa e vînduta toata…..bani sa intre …fara numar….sa avem ce fura….

  6. „iar datoria totală externă crește vertiginos”
    Normal. Inarmarea cu arme din SUA la ordinul SUA costa. Intretinerea pe toate caile si mijloacele a Ucrainei la ordinul SUA costa. Oricat ar limita salariile si pensiile tot nu ajung banii. Trebuiesc imprumuturi.
    Apropo, guvernantii au indexat pensiile cu rata inflatiei pe 2022 !!!!! Adica in 2024 pensionarul roman plateste facturile DE AZI cu pensia din 2022.
    Curat „cinstit” romanesc.

  7. As vrea sa fie doar vina guvernului pt rahatul in care suntem, dar BNR are o contribuție majoră. Majorând dobânzile, a sărăcuț populația și firmele, a alimentat inflația, cei care produc își majorează preturile să facă față creditelor, economia frânează, bugetul scade, taxele cresc, inflația creste, salariile și pensiile abia țin coadă, iar toate astea sunt in carca BNR.

  8. pentru traiul romanilor conteaza datoria externa garantata de stat
    România se află pe poziția 119 în clasamentul țărilor cu cele mai mari datorii suverane exprimate ca procent din PIB, cu o datorie publică egală cu 51,4% din produsul intern brut.

  9. …pt maxtor…ca o combinatie intre melodia marius, olimpia si mihai cu balada mesterul manole…

  10. Oricum marea parte a datoriei este din pix, bani care n-au intrat niciodata fizic in Romania.
    In scenariul stiintifico-fantastic in care o formatiune patriotica ajunge vreodata la putere in tara, prima masura ar trebui sa fie pe stil bolsevic: NU RECUNOASTEM DATORIA, n-am facuto noi, nu platim nimic!
    Sau moratoriu asupra datoriei pe 100 de ani…va dam cand o sa avem, nu asa e normal? Aveti rabdare vreo doua secole.
    Fi-v-ar smecheria din pix sa va fie.

  11. Nu BNR a facut COVID si al carui antidot a fost razboiul. Cresterea dobanzii a fost pt temperarea inflatiei, nu stiu, dar stiu ca prin ea teoretic s-au stopat creditarea. Unii au fost mai suspiciosi si in felul acesta n-au intrat nu vor intra in CRIZA ECONOMICA pe care marii economisti au vrut s-o evite prin pandemie si acum prin razboi. Este o regula de aur din zece in zece ani vine o criza economica. Deci din 2019 tot se amana. Unii s-au salvat evitand un imprumut altii au riscat intelegand ca un bun in caz de dezastru este ceva in comparatie cu niste bani pe care statul ti-i poate lua ca in Cipru fara nici o jena. Sau cum se tot joaca de a digitalizarea ei oricand pot dispare intr-o lume virtuala. BNR a reusit sa consolideze situatia Romaniei crescand rezerva de la peste 30 de milarde la peste 60 si astfel imprumutul este acoperit in buna parte. De cinci ani leu nu s-a devalorizat atat de mult cum ne spuneau la TV ca va fi 60-70 de lei. Asa ca invatati sa respectati personalul care a mentinut functional BNR-ul. Va vaitati inutil dezastrul l-au facut Catu si Orban pt a-si atinge scopul castigarea alegerilor si pt a fi pe placul stapanilor au facut imprumuturi de aprox. 100 de miliarde spunea presa. Dupa plecarea lor imprumuturile au fost pt a refinanta imprumutul pt a plati rata si dobanda si o alta parte pt nevoile curente si pt problemele proxi, echiparea armatei, refugiati, pierderi din taxele vamale de care sunt scutiti ukraineni si alte cheltieli datorate razboiului. A fi nemultumit fara sa analizezi in ansamblu situatia e gresit. In comparatie cu…altii noi suntem niste norocosi si sa speram ca vom ramane doar cu stresul economic. Pandemia ne-a amintit cat de vulnerabili putem fi, unii au trait tragedii altii necazuri. Suntem si putem merge mai departe este esential…

  12. Câtă minte trebuie sa ai, să te cheme Ciolacu, să aiurezi visând-te președinte și sa nu îndatorezi țara până peste cap?

  13. ASTA-I DOVADA CERTA CA IN 1989 IN ROMANIA A FOST LOVITURA DE STAT SI CA A FOST SI ESTE CONDUSA DE STRUCTURI MAFIOTE …..

  14. Pentru ce bnr tine o armata de oameni, platiti cu salarii babane sa ne spuna nistw statistici. de profitul bancilor straine nici un cuvant, de externalizarea profituriloe multinationalelor idem e banii trimisi de romanii din strainatate… In 1989 la lovitura de stat toate unitatile agricole, CAP-urile, industria traia din credite care erau pana la 3 la suta. Sub Manole la acele credite, dobanzile sau modificat din pix la 120 la sutan nu 3 ori 120 la suta ci erau de 120 la suta. de aici prapadul, falimente, vanzari de patrimonii pe nimic, adevarata chestie jidoveasca
    Bunul Dumneze sa-i bata!

  15. Suntem pe creștere negativă! Ce jigodii! Plătim războiul naziștilor cu maidanul din Kiev de parca noi l-am provocat! Drumurile Moldovei sunt praf iar coada de tiruri la ieșirea din tara se întinde pe 30 km,adicătelea până la Suceava! Doamne apară și păzește porul român! Cine plătește distrugere drumurilor naționale de către tirurile ucrainene?

  16. & De la constructor de Mănăstire, ,,Manole”, a ajuns finanțator și de Catedrală, deci de la ”construcții civile” la ”construcții bugetare”, Catedrala probabil o construcție mai ,,măreață”, cum legenda spune că nu și-a dorit Neagoe Basarab , ?

  17. ++++ 10 !!. Sunt cateva esentiale, intre afirmatiile tale. Cine poate, le va vedea!. Coroborate, datele de azi pot ajuta, pentru criza ce urmeaza.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.