Buchanan: L-a provocat Vestul pe Putin?

”Când Vladimir Putin a cerut ca Statele Unite să nu permită aderarea Ucrainei la NATO, Statele Unite au răspuns cu subînțeles că NATO are o politică a ușilor deschise. Orice țară, inclusiv Ucraina, poate candida și poate fi primită, iar acest principiu nu va dispărea”, scrie Pat Buchanan, fost director de comunicare al Casei Albe în timpul administrației Reagan.

”La Summitul de la București din 2008, NATO au împins Ucraina și Georgia (și mai la est, în Caucaz) mai departe pe calea aderării, spre umbrela Articolului 5 al tratatului, care declară că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor.

Pentru că nu a obținut un răspuns satisfăcător, Putin a recurs la invazii și a rezolvat problema Rusiei. Nici Ucraina, nici Georgia nu vor deveni țări NATO. Pentru a împiedica aceasta perspectivă, Rusia va face război, așa cum s-a întâmplat joi”, scrie jurnalistul american Pat Buchanan.

Putin a făcut exact ce ne-a avertizat că va face.

Indiferent de caracterul președintelui Rusiei, care este o temă de dezbatere în Statele Unite, el ne-a arătat că este predictibil. Când spune că va face ceva, chiar o va face.

După doua zile de război intre Ucraina și Rusia, poate cel mai grav război din Europa începând din 1945, trebuie să ne punem două întrebări: cum s-a ajuns aici și ce se va întâmpla mai departe?

Cum am ajuns în situația în care, crezând că este pusă cu spatele la zid de SUA și de extinderea NATO, Rusia a ajuns să aleagă calea războiului cu Ucraina, în loc să accepte promisiunile Vestului?

Între 1989 și 1991, Mihail Gorbaciov a permis spargerea URSS în 15 republici. A permis ca ideologia Rusiei să nu mai fie comunismul, or, Rusia era țara în care, începând din 1917, au prins rădăcini bolșevismul și leninismul. Gorbaciov a pus capăt războiului rece, eliminând toate cauzele sale ce țineau de Moscova.

Putin, un fost colonel KGB, a venit la putere în 1999, după un deceniu dezastruos cu Boris Elțîn la putere, o perioadă în care Rusia a căzuse la pământ. În acel an, trei foste state ale Pactului de la Varșovia – Cehia, Ungaria și Polonia – au fost primite în NATO. S-a pus atunci o întrebare corectă: împotriva cui urmau să fie protejate aceste țări de către americani?

Răspunsul complet la această întrebare a venit în 2004, când Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, România și Bulgaria au fost primite în NATO, un grup din care făceau parte alte trei state foste membre ale Pactului de la Varșovia și chiar trei foste republici sovietice.

Apoi, în 2008, a urmat declarația de la București, care aducea pe calea spre NATO Ucraina și Georgia, ambele având graniță cu Rusia.

Asta a dus la un contraatac al lui Putin împotriva Georgiei, rușii ajungând până la Gori, orașul natal al lui Stalin. George W. Bush, cel care a promis ”să pună capăt tiraniei în întreaga lume”, nu a făcut nimic. După o scurta ocupație, Rusia s-a retras, însă a rămas protectorul Osetiei de Sud. Statele Unite au declarat că a fost un război de agresiune, însă o investigație a UE a dat vina pe președintele Saakașvili pentru declanșarea războiului.

În 2014, președintele ales democratic al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost răsturnat și înlocuit de un regim pro-occidental. Putin nu a vrut să piardă Sevastopol, baza navală istorică din Crimeea, a ocupat peninsula și a declarant-o teritoriu rus.

Președintele american Theodore Roosevelt a furat Canalul Panama cu la fel de multe remușcări.

Și iată că așa ajungem în prezent. Indiferent ce ați gândi despre Putin, el nu este Stalin. Nu a omorât milioane de oameni și nu a creat un gulag. Nu este ”irațional”, cum spun unii jurnaliști. Nu vrea război cu America, un război care ar distruge ambele țări. Putin este un naționalist rus, un tradiționalist, un luptător lipsit de scrupule al Războiului Rece, care vrea ca Rusia să fie o putere mare și respectata, așa cum a fost cândva, iar Putin crede că Rusia mai poate fi.

Însă Rusia nu ar putea văzută astfel, dacă nu se oprește extinderea NATO sau dacă țara-soră Ucraina devine membră a acestei alianțe care și-a făcut un titlu de glorie din învingerea în războiul rece a țării pentru care Vladimir Putin a muncit toată viața.

Președintele Joe Biden promite aproape neîncetat că nu vom lupta în Ucraina. Atunci, de ce să nu elimini posibilitatea ca Ucraina să devină membră NATO, odată ce aderarea ar implica un lucru despre care Biden le spune americanilor că trebuie evitat, daca vor să supraviețuiască – un război cu Rusia?”