Bucureștiul rămâne lider în turism, deși scade numărul vizitatorilor români

Mai puține sosiri

Structurile de cazare din București au înregistrat, în primul semestru al anului, 414.513 sosiri ale turiștilor români, potrivit analizei datelor din baza TEMPO a Institutului Național de Statistică. Comparativ cu perioada similară din 2025 lipsesc 39.113 sosiri, ceea ce echivalează cu o scădere de 8,6%, potrivit bucuresti.ro.

Al doilea loc în clasament

Cea mai căutată destinație a turiștilor români, în primul semestru, a fost județul Brașov, deși și acolo numărul sosirilor a scăzut față de anul trecut. Capitala s-a menținut pe locul secund, iar Constanța a încheiat podiumul. Iată, în funcție de sosirile turiștilor români, care au fost primele cinci județe:

• Brașov, 510.823 de sosiri, cu 7,8% mai puține decât în 2025
• București, 414.513 de sosiri, cu 8,6% mai puține
• Constanța, 340.186 de sosiri, cu 1,1% mai puține
• Cluj, 229.493 de sosiri, cu 4,3% mai puține
• Prahova, 219.271 de sosiri, cu 3,3% mai puține

Din totalul sosirilor turiștilor români înregistrate în țară, Capitala a concentrat aproximativ 9,5%, altfel spus aproape una din zece înregistrări interne a provenit dintr-o unitate de cazare bucureșteană. Comparativ cu restul unităților administrative, decalajul rămâne mare: media celor 42 de județe și a municipiului București a fost de 66.863 de sosiri, nivel pe care Capitala l-a depășit de peste șase ori.

Un sejur ceva mai lung

La capitolul înnoptări, turiștii români au înregistrat 704.012 nopți de cazare în București, cu 8,2% mai puține decât în primul semestru din 2025, un ritm ceva mai lent decât cel al sosirilor. De aici rezultă o ușoară creștere a duratei medii a sejurului, de la 1,69 la 1,70 nopți, diferență mică, dar care arată că vizitatorii ajunși în Capitală nu și-au scurtat suplimentar șederea.

Media rămâne însă sub cea națională, de 1,91 nopți, ceea ce confirmă profilul urban al destinației: mulți dintre călătorii care ajung în București vin pentru întâlniri profesionale, evenimente, tratamente medicale, concerte sau vizite scurte, nu pentru vacanțe de o săptămână. La nivel național, media sejurului a coborât la rândul ei, de la 1,97 la 1,91 nopți, semn că scurtarea sejururilor este o tendință vizibilă pe întreaga piață, nu doar în Capitală.

Turiștii străini

Afirmația potrivit căreia Bucureștiul „pierde turiști” trebuie nuanțată, întrucât scăderea de 8,6% privește exclusiv sosirile românilor, nu numărul total al vizitatorilor. Potrivit comunicatului Institutului Național de Statistică, Capitala a raportat, în primul semestru, circa 931.200 de sosiri în total, ocupând primul loc în țară, înaintea județelor Brașov, cu 592.900 de sosiri, și Constanța, cu 364.400.

Scăzând cele 414.513 sosiri interne din totalul de 931.200 rezultă aproximativ 516.700 de sosiri ale turiștilor străini, deci mai mult de jumătate din câte a înregistrat Capitala în perioada analizată. La nivel național, Bucureștiul a concentrat aproape 17% din toate sosirile turistice. Rezultă astfel o poziție dublă: locul al doilea în turismul intern, dar primul atunci când sunt luate în calcul toate sosirile.

Turismul intern

La nivel național, structurile de cazare au raportat 5,56 milioane de sosiri în primul semestru, cu 4,1% mai puține decât în 2025. Segmentele au evoluat însă diferit: sosirile românilor au coborât la 4,36 milioane, cu 6,8% mai puține, în timp ce sosirile străinilor au urcat la 1,19 milioane, cu 7,3% mai multe.

Înnoptările s-au redus cu 6,7%, până la circa 10,8 milioane, iar gradul net de ocupare a fost de 22,8% în semestrul I, cu 2,9 puncte procentuale sub anul precedent. Doar în iunie, ocupația a ajuns la 26,7%, tot cu 3,4 puncte procentuale mai puțin decât în luna similară din 2025. Declinul de la nivel național a venit, așadar, dinspre segmentul intern, pe fondul creșterii fluxului de turiști străini.

Nu toate județele au pierdut vizitatori români: Hunedoara a avansat cu 30,7%, Ilfov cu 27,9%, Bistrița-Năsăud cu 10,4%, iar Mureș cu 5,7%. Creșterea de 150,9% din Teleorman trebuie privită prin prisma bazei foarte reduse, doar 3.172 de sosiri în primul semestru.

Voucherele de vacanță

În 2026, potrivit Legii nr. 141/2025, instituțiile publice acordă vouchere de vacanță de 800 de lei angajaților cu salarii de bază nete de până la 6.000 de lei. Regula vizează exclusiv sectorul public, angajatorii privați putând acorda în continuare astfel de beneficii, fără să fie obligați.

ANAT, citând date centralizate de Ministerul Finanțelor, a anunțat că valoarea voucherelor folosite efectiv s-a redus cu aproximativ 60% în primul semestru. Asociația a susținut că modificarea programului a afectat turismul intern, însă această interpretare nu demonstrează, potrivit sursei citate, că voucherele reprezintă singura cauză a scăderii măsurate de INS. Inflația, tarifele de cazare, sejururile mai scurte și preferința pentru vacanțe în străinătate pot contribui, la rândul lor, la acest rezultat.

Vacanțe în străinătate

În primele șase luni din 2026, plățile românilor pentru călătorii în străinătate au ajuns la circa 4,88 miliarde de euro, față de 4,14 miliarde în perioada similară din 2025. În același timp, încasările din călătoriile nerezidenților au urcat de la 2,19 la aproximativ 2,40 miliarde de euro. Astfel, deficitul balanței de călătorii s-a adâncit la aproape 2,49 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de BNR.

Citește și: Bucureștiul, al doilea cel mai ieftin city-break din Europa