Buldogul şi-a muşcat stăpânul

Scandalul corupţiei, contrabandei şi evaziunii din vămi poate amorsa un cataclism politic.

Celui a urmărit mişcările cetăţeanului-preşedinte din această luna şi evenimentele generate de aparenta incoerenţă şi profundul lor anticonstituţionalism nu poate să-i scape câteva conexiuni către contexte anterioare.

Ar fi, de exemplu, cazul să ne întoarcem la contextul în care un fost director al zonei vamale de nord-vest a fost numit ministrul Internelor şi al Reformei Administrative. Sau la contextul în care voluminosul şi consistentul său dosar de corupţie, instrumentat de o structură informativă departamentală, l-a girat pentru a fi „încoronat” rege al contrabandiştilor contribuitori la vistieria partidului.

După ce personajul, aflat la al treilea ministeriat, a părăsit, de voie, de nevoie, timona Internelor, locotenenţii săi vamali au intrat, „după tradiţie”, în purgatoriul telejustiţiei politice.

Raportările la asemenea contexte pot ajuta la descifrarea şi înţelegerea sensurilor şi semnificaţiilor faptelor prezente asupra viitorului…

Precedentul ministru al Internelor a lăsat şi continuă să lase impresia omului de cuvânt. Există, însă, onoare şi onoare. Iar un mai sever „cod al onoarei” decât al clanului sicilienilor, mai rar. Având suficiente motive de a se considera dezonorat şi trădat, simţindu-se şi ameninţat de imprevizibilele turnuri ale anchetei ce i-a fost special dedicată, în contextul aparenţelor campaniei de securizare prin mijloace penale a frontierei estice a Spaţiului Schengen, buldogul şi-a muşcat stăpânul.

Evenimentul s-a produs în ziua în care urmau să se decidă înlocuirea prim-ministrului şi „consultarea” preşedinţilor filialelor judeţene şi a grupurilor parlamentare în legătură cu viitorul şef al guvernului.

Ferm decis să-şi impună „reformatorii” în viitoarea conducere a partidului cameleon, în schimbare nu numai de strategie şi tactică politică, ci şi de culoare, de la portocaliu spre verdele kaki al viitoarei dictaturi, Traian Băsescu, în faţa opoziţiei crescânde din partid, uitând că este preşedintele României, a trecut la aplicarea, în trepte, a variantei extreme a planului: apropouri şi ameninţări voalate cu privire la conturile plimbăreţe prin paradisuri fiscale ale „greilor portocalii” reuniţi în conspirativul grup „B.V.B.”, alimentarea „surselor” cu elementele a ceea ce putea să indice o certă detaşare a preşedintelui de „găurile în bugete” descoperite de noii miniştri prin locurile pe unde au trecut foştii săi favoriţi şi potenţializarea pericolului arestării.

La fel de ferm hotărât, liderul conspiratorilor „B.V.B.”-işti trece şi el la fapte şi… dosare. Înainte ca preşedintele să-şi săvârşească demersul anticonstituţional de malversare politică a liderilor filialelor judeţene, ce urmau să fie convinşi, cu forţa exemplului a câtorva dosare ale unora dintre ei, să părăsească grupul „anti” „F.U.B.” (Falcă, Udrea & Băsescu), fostul „Fouche” i-a cerut cetăţeanului încă preşedinte să spună care i-a fost partea personală de contribuţie financiară la ultima campanie electorală prezidenţiala şi cât i-a „vărsat” grupul propozabilor la arestare? Şoc total. Apoi activul de bază al partidului este informat că „regina vămilor” este o blondă voluptuoasă, iar dovezile se găsesc în dosarele privind corupţia în vămile Bucureşti şi Constanţa! Şah la rege.

Muşcătura buldogului a înclinat balanţa deciziei liderilor judeţeni în favoarea „antireformiştilor”, iar planul cetăţeanului-preşedinte de schimbare a prim-ministrului, amânat. Amânat, fiindcă şi această intenţie prezidenţială anticonstituţională a fost atacată şi contestată de răsculativii B.V.B- işti.

Eşecul temporar al preşedintelui în tentativele sale repetate de domesticire a opozanţilor portocalii va trebui valorificat într-o victorie. Aceasta presupune nu numai gestionarea inteligentă a crizei din partid, ci şi credibilizarea campaniei de combatere a corupţiei.

O analiză, în varianta optimistă, a disponibilităţilor cetăţeanului-preşedinte de a ieşi din această dublă confruntare nu relevă decât rezultate pesimiste. Scandalul corupţiei, contrabandei şi evaziunii din vămi poate amorsa un cataclism politic. Motiv pentru care soluţiile s-ar putea să vină din afară, fiindcă resursele interne ale redresării au fost compromise de partidul stat şi aliaţii săi, unii fantomatici, iar alţii la fel de antinaţionali.