Bulgaria, Ucraina și România sau când războaiele se întâlnesc la granița NATO

Avertismentele lansate de Iran către Bulgaria și România, urmate de amenințarea cu represalii împotriva Ucrainei, nu sunt episoade diplomatice izolate. Ele arată că două războaie considerate până recent separate încep să se suprapună în estul Europei.  Bulgaria a autorizat desfășurarea temporară la baza Bezmer a cel mult opt avioane americane de realimentare KC-135 și a […]

Mihai Isac - Contributor
Bulgaria, Ucraina și România sau când războaiele se întâlnesc la granița NATO

stânga: Președintele SUA, Donald Trump / dreapta: Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei

Avertismentele lansate de Iran către Bulgaria și România, urmate de amenințarea cu represalii împotriva Ucrainei, nu sunt episoade diplomatice izolate. Ele arată că două războaie considerate până recent separate încep să se suprapună în estul Europei.  Bulgaria a autorizat desfășurarea temporară la baza Bezmer a cel mult opt avioane americane de realimentare KC-135 și a […]

Avertismentele lansate de Iran către Bulgaria și România, urmate de amenințarea cu represalii împotriva Ucrainei, nu sunt episoade diplomatice izolate. Ele arată că două războaie considerate până recent separate încep să se suprapună în estul Europei. 

Bulgaria a autorizat desfășurarea temporară la baza Bezmer a cel mult opt avioane americane de realimentare KC-135 și a 250 de militari. Sofia susține că nu vor fi aduse arme ofensive și că această decizie nu o transformă într-un participant la operațiunile militare. România a aprobat încă din martie găzduirea unor avioane de realimentare, echipamente de supraveghere și comunicații prin satelit, prezentate de autorități drept capabilități defensive, fără muniție. Teheranul a răspuns acuzând Bucureștiul că ar facilita o agresiune și a invocat consecințe politice și juridice. 

Acesta este, înainte de toate, un exercițiu de coerciție. Iranul încearcă să ridice costul politic al cooperării cu Washingtonul și să transforme fiecare bază, fiecare aeroport și fiecare vot parlamentar într-o sursă de teamă internă. Nu amenință doar armate, încearcă să influențeze deciziile unor democrații prin presiune externă. Mesajul este destinat în egală măsură guvernelor și opiniei publice interne și internaționale, mai ales străzii musulmane.

Teheranul, presiunistrategice

Cazul Ucrainei expune contradicția discursului iranian. Teheranul afirmă că atacul asupra unei nave comerciale a ucis un marinar și a rănit altul, iar ministrul Abbas Araqchi a avertizat că incidentul nu poate rămâne fără răspuns. Kievul a transmis că lovitura nu a fost intenționată împotriva civililor și că nu urmărește escaladarea. 

Totuși, operațiunile ucrainene din Marea Caspică au vizat și nave despre care Kievul spune că transportau încărcături militare legate de relația dintre Rusia și Iran. Teheranul cere să fie tratat ca un actor exterior războiului, deși Ucraina suportă de ani întregi atacuri executate cu drone de concepție iraniană. Neutralitatea pretinsă de regimul iranian este greu de susținut atunci când tehnologia sa militară a devenit parte a arsenalului folosit de Moscova. 

Aceasta nu înseamnă că orice țintă este automat legitimă sau că moartea unui marinar poate fi trecută în plan secund. Ucraina are obligația să explice selecția țintelor și să evite atingerea transportului civil. Dar Teheranul nu poate cere imunitate pentru rețele logistice conectate la război, în timp ce contribuie la capacitatea Rusiei de a lovi orașe ucrainene.

Iranul acuză România de implicare în război: Teheranul invocă declarațiile șefului NATO despre operațiunea împotriva Iranului

România nu poate ignora

Pentru România, obligația este evitarea panicii. Avertismentul formulat în martie vorbea despre măsuri politice și juridice, nu despre un atac iminent. Transformarea lui într-un anunț de bombardare ar servi strategiei de intimidare a Teheranului și ar deforma realitatea. 

A doua obligație este luciditatea. România găzduiește sistemul antirachetă de la Deveselu, forțe aliate și infrastructură la Marea Neagră, într-o regiune expusă dronelor rusești, minelor marine și operațiunilor hibride. Riscul plauzibil nu începe cu o rachetă iraniană. Poate lua forma atacurilor cibernetice, sabotajului, spionajului, campaniilor de dezinformare ori presiunilor asupra transportului și energiei. 

Răspunsul nu este nici bravada, nici retragerea. Bucureștiul și Sofia trebuie să explice caracterul misiunilor americane, baza lor juridică și limitele operaționale, iar NATO trebuie să transmită că intimidarea unui aliat privește întreaga Alianță. În paralel, canalele diplomatice trebuie păstrate pentru a împiedica transformarea avertismentelor în incidente.

Iranul încearcă să obțină prin frică ceea ce nu poate prin influență, mai exact slăbirea solidarității occidentale. Dacă statele europene își modifică politica de securitate de fiecare dată când un regim autoritar promite consecințe, atunci amenințarea devine un drept de veto. Miza nu este sprijinul pentru Statele Unite sau Ucraina, ci libertatea Europei de a-și decide singură alianțele și apărarea.

 

Distribuie articolul pe:

14 comentarii

  1. Romania mai are ambasada in Teheran si Iranul ambasada in Bucuresti ? Bani aruncati pe fereastra pe interesele secoristilor. Cine altcineva mai face afaceri cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba si R.D. Congo a lui Bombo ?

  2. Mamaaa ! Voi va dati seama ca in momentul in care se va face un film thriller,Romania va figura la sectiunea „Special Appearance” ? Ce vorbesti,ma ? Va fi ca-n filmele alea cand De Niro apare doar intr-o poza,pe noptiera din dormitor,iar cea care-i joaca rolul de sotie vaduva ofteaza,in timp ce viitorul nou sot o consoleaza.

  3. Autorul, „specialist in Marea Neagra si spatiul ex-sovietic” afirma ca „Teheranul cere să fie tratat ca un actor exterior războiului, deși Ucraina suportă de ani întregi atacuri executate cu drone de concepție iraniană. ” Pai daca e asa, de 4 ani incoace Rusia suporta atacuri executate cu rachete si drone NATO, asistate cu logistica de ghidare asigurata de NATO (Palantir, Starlink etc). Deci tarile NATO sunt tinte legitime pentru Rusia. Si vom vedea lovituri asupra unor facilitati din tari NATO.

  4. Cred ca actuala clasa politica din Romania se cam joaca cu focul, riscand siguranta romanilor si al tarii.

  5. Trump încă cerșește ajutorul UE in războiul din Iran și până acum a fost refuzat.
    Crede cineva că riscă Iranul sa trimită o rachetă in curtea UE? Nu cred .
    Asta ar însemna automat, ajutor pentru Trump.
    Nu , Iranul nu va risca. Doar daca vreun iman de pe acolo nu are toate țiglele pe casa.

    1. Bate campii, cat timp Romania si Bulgaria pun aeroporturile si spatiul lor aerian la dispozitia avioanelor amerloce de alimentare in aer a bombardirelor ce ataca Iranul da, atunci Romania si Bulgaria sunt participante active la razboiul dus de belzebuti impotriva Iranului. Ceea ce-i tot dreptul Iranul ca sa bombardeze aeroporturile respective din Romania si Bulgaria.

    2. In articol, nici pomeneală de R. Moldova sau Mais Sandu!
      De unde le scoți , „frate” (de la est?) Ioane?

  6. Iranul a lansat un atac masiv asupra unei clădiri aparținând unei companii chineze din nordul Kuweitului. Atacul a ucis un muncitor, un cetățean nepalez care lucra pentru un subcontractant local al companiei chineze, și a provocat pagube materiale semnificative.
    Companiile chineze controlează 70-80% din producția globală de drone. Deși se așteaptă ca piața globală a dronelor să ajungă la 44,6 miliarde de dolari în 2026, un singur incident evidențiază importanța Ucrainei în poziția de lider a Chinei: în iulie, Uniunea Europeană a autorizat oficial Ucraina să cheltuiască aproape 10% din finanțarea sa din timpul războiului – 5,9 miliarde de euro din 60 de miliarde de euro – pentru achiziționarea de piese de drone din China.
    Iranul își menține, totuși, poziția oficială față de Ucraina: „în interiorul granițelor din 1991”, iar Ucraina, prin ministerul de externe: „a asigurat-o pe colega sa iraniană că atacul asupra navei iraniene a fost neintenționat și Kievul nu caută escaladarea situației”.

  7. Ha ha, acum chiar ca patrioatele o sa trebuiasca sa ne apere de rachetele iraniene. Daca mai avem patrioatele 😂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.