Buzoianu vrea să scoată Apele Române de sub jugul baronilor și să dea salarii mai mari

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat marți planul de reorganizare pentru Administrația Națională Apele Române. Decizia se bazează pe un audit recent cu privire la vulnerabilitățile structurale din interiorul instituției, anunțat de minister.

Auditul prezintă probleme de eficiență, printre care un aparat birocratic supradimensionat și un deficit major de specialiști în teren. Noua schemă vizează relocarea posturilor de suport către zona operativă și centralizarea controalelor pentru a elimina influența factorilor politici locali.

Deficitul de personal operativ și riscurile instituționale

Auditul solicitat de minister a scos la iveală 33 de riscuri majore la nivelul agenției, dintre care 9 sunt clasificate drept critice. Analiza indică o disproporționalitate între funcționarii cu atribuții administrative și specialiștii cu muncă efectivă pe teren. Ca exemplu concret, Administrația Bazinală Olt funcționează cu un procent de aproape patruzeci la sută personal de suport. Situația generală impune o intervenție pentru echilibrarea schemelor de personal și transferul angajaților din birouri direct în zonele de execuție și pe șantiere, conform news.ro.

„Raportul vine și spune că există măsuri care pot fi luate, identifică inclusiv în jur de 270 de posturi care pot fi mutate de la suport la execuție. Au fost identificate 55 de măsuri care pot fi luate în perioada imediat următoare”, a explicat Diana Buzoianu cu privire la calendarul asumat pentru viitorul an de activitate.

Îmbătrânirea personalului și blocajele de natură salarială

O altă problemă cu care se confruntă instituția se referă la media de vârstă a angajaților și lipsa de atractivitate pentru noii specialiști. Peste o treime din totalul funcționarilor au depășit vârsta de 55 de ani. Lipsa unei strategii de reînnoire a personalului este agravată de o grilă de salarizare neatractivă pentru tinerii aflați la început de carieră. Posturile din departamente cheie, precum cel de tehnologia informației, sunt remunerate cu sume mult sub media pieței, fapt ce blochează complet procesul de digitalizare și modernizare tehnică.

„Unul dintre motivele pentru care nu se pot atrage oameni tineri în instituție este și nivelul absolut aberant de salarizare. Vă dau un exemplu, un domeniu de IT, un debutant ar avea 2.700 de lei la ANAR”, a subliniat ministrul interimar referitor la efectele subfinanțării asupra calității resursei umane.

Scoaterea inspectorilor de sub controlul baronilor locali

Reorganizarea structurală propune și modificarea mecanismului de control pentru a garanta independența inspectorilor de pe teren. În prezent, echipele de verificare se află în subordinea directă a directorilor de administrații bazinale, persoane care emit și autorizațiile de funcționare. Această dublă subordonare a permis factorilor politici de la nivel județean să exercite presiuni asupra inspecțiilor și să afle în avans traseul controalelor.

Noul proiect mută structura de control la nivel central, departe de influențele baronilor locali, iar planul prevede totodată necesitatea unor investiții de peste unsprezece miliarde de lei pentru modernizarea infrastructurii de apă.

„Vă pot spune, din discuțiile pe care le-am avut cu avertizori de integritate, că au fost cazuri de inspectori cărora li s-a refuzat accesul la mașini până când nu spuneau unde se duc să facă controale. Dacă nu ar fi spus unde merg, bineînțeles nu ne putem gândi cine ar putea să aibă un interes, altcineva decât cel controlat”, a conchis Diana Buzoianu pe marginea abuzurilor descoperite în sistem.

CITEȘTE ȘI

Protest al sindicaliștilor de la Apele Române în Capitală