Într-un viitor în care roboţii vor spori averea naţiunilor, dar vor distruge locurile de muncă, statele ar trebui să-şi plătească cetăţenii cu o sumă minimă. Este ideea celor care susţin introducerea unui venit minim universal în statele europene. Stânga europeană consideră că în acest fel se va reduce sărăcia, inclusiv pentru cei care sunt prozonierii unor slujbe prost plătite. Dreapta consideră că astfel se va reduce birocraţia.
Dincolo de mediile academice, această idee a fost bine primită de publicul larg. Un sondaj recent arată că 68% din populaţia celor 28 de state UE ar vota în favoarea unui asemenea sistem. Finlanda şi Olanda au deja programe pilot pentru testarea venitului minim universal.
La finalul acestei săptămâni, venitul minim universal va fi supus pentru prima dată testului opiniei publice. Se va întâmpla în Elveţia. La referendumul de pe 5 iunie, elveţienii vor vota pentru sau împotriva schimbării constitutiei pentru “a garanta introducerea unui venit de bază necondiţionat” care să garanteze “existenţa şi participarea la viaţa publică pentru întreaga populaţie”.
Initiatorii referendumului susţin introducerea unui venit de bază universal de 2.500 de franci eleveţieni pentru adulţi şi de 625 de franci pentru copii. Ar beneficia de acest venit cetăţenii elveţieni, dar şi străinii rezidenţi în Elveţia de cel puţin cinci ani. Un salariat care astăzi câştiga 7.000 de franci, ar urma să primeasca de la angajator 4.500 de franci şi 2.500 din fondul pentru venitul minim. Având în vedere costul crescut al vieţii in Elvetia, unul dintre initiatori, Daniel Straub, spune că acest venit ar fi echivalent cu 1000-1500 de euro pentru ţările din Europa Centrală sau cu un venit de 900-1300 de lire sterline în Marea Britanie.
Ministrul elveţian de Interne consideră că iniţiativa aceasta este utopică. Guvernul şi Parlamentul de la Berna au criticat aceasta idee, care nu este susţinută la nivel politic decât de ecologişti şi de extrema stângă. Ar fi nevoie de 208 miliarde de franci elveţieni pentru a finanta un asemenea sistem, iar acest lucru nu se poate face decât prin economii dure şi prin creşterea puternică a impozitelor. În aceste condiţii, proiectul pare să rămână la nivelul de utopie – 71% dintre elveţieni se opun unui asemenea venit.
Unii elveţieni mai entuziaşti au început să pună n practică acest sistem. Reuniţi într-un grup de iniţiativă, mai multi elveţieni au creat un fond pentru a asigura un venit minim de 2.500 de euro unui cetăţean elveţian pe timp de un. Norocosul a fost tras la sorţi.
Spre deosebire de Elveţia, în Finlanda introducerea unui venit minim universal are sprijin politic. Aici, premierul Juha Sipila a însărcinat autorităţile să efectueze experimente care să arate daca acest sistem i-ar determina pe oameni să îşi caute locuri de muncă mai bune, dacă ar reduce birocraţia şi daca ar simplifica actualul sistem al beneficiilor sociale. Un studiu preliminar a arătat că acest sistem ar fi “destul de scump”. Experimentul va începe in 2017. Vor participa 180.000 de finlandezi care vor fi plătiţi cu 500-800 de euro pe lună, mult mai putin decât salariul mediu – 2.700 de euro.
În Olanda, pe 1 ianuarie 2017 va începe un experiment similar în Utrecht. Presa scrie că totul a pornit în urma costurilor mari ale programelor sociale tradiţionale, care sunt şi umilitoare pentru beneficiari. Experimentul presupune cinci grupuri. Primul va primi ajutoarele sociale actuale (972 de euro sau 1.389 de euro pentru cupluri). Al doilea grup va primi aceleaşi sume, însă necondiţionat. Al treilea va primi aceleaşi sume plus 125 de euro, dacă aleg să facă muncă voluntară. Al patrulea grup va fi obligat să facă muncă voluntară, în caz contrar urmâsd să piardă cei 125 de euro. Iar al cincilea grup vor primi toţi acesti bani, permiţându-li-se să aibă slujbe.
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii nu a luat o poziţie clară faţă de aceste iniţiative, dar recunoaşte că transformarile pe termen lung ale pieţei muncii va obliga societăţile să “găsească mijloace de distribuţiei venitului naţional care să nu fie legate în mod direct de muncă sau de salariu”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.