Preţuri pe kilometru şi viteza de execuţie la tronsoanele licitate

Cât costă infrastructura României

Tronsoanele de autostrăzi, drumuri expres, poduri şi reabilitări de drumuri naţionale licitate în ultima perioadă costă între 1,2 şi 18,8 milioane de euro pe kilometru, iar vitezele medii de execuţie vor fi de cel mult 168 de metri pe zi, arată datele din anunţurile ofertelor analizate de MEDIAFAX.

Cel mai lung tronson de infrastructură anunţat recent este Drumul Expres Craiova-Piteşti, a cărui desfăşurare totală va fi de 121 de kilometri, cu o valoare a contractului de 3,77 miliarde de euro şi un timp de execuţie de 24 de luni. Calculele arată că fiecare kilometru va costa, astfel, câte 6,7 milioane de euro (31,1 milioane de lei), iar viteza medie de execuţie va fi de 5 kilometri pe lună, respectiv 168 de metri pe zi.

La termenele de depunere a ofertelor pentru Drumul Expres Craiov-Piteşti au fost înregistrate 20 de oferte pentru primele două secţiuni şi 15 oferte pentru secţiunile 3 şi 4, a anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Cea mai scumpă lucrare de artă dintre cele licitate recent este podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, în valoare totală de 2,02 miliarde de lei, adică 18,8 milioane de euro (86,5 milioane de lei) per kilometru. Întregul tronson de infrastructură – podul propriu-zis plus şoselele de legătură – va avea o lungime totală de 23,4 kilometri, fiindu-i alocat un timp total de execuţie de 36 de luni. Astfel că este de aşteptat ca viteza medie a construirii să fie de 650 de metri pe lună, respectiv 21,6 metri pe zi.

CNAIR a anunţat că au fost depuse două oferte pentru proiectarea şi execuţia podului suspendat peste Dunăre de la Brăila.

Printre cele mai scumpe tronsoane de infrastructură se numără şi Secţiunile 1 şi 5 din viitoarea Autostradă Sibiu-Piteşti. Secţiunea 1 (Sibiu-Boiţa) va avea 13 kilometri şi va costa în total 765,8 milioane de lei, timpul de execuţie fiind stabilit la 36 de luni. Astfel că fiecare kilometru va costa câte 12,8 milioane de euro (58,9 milioane de lei), iar viteza de construcţie ar fi, în medie, de 361 de metri pe lună, respectiv 12 metri pe zi. Iar Secţiunea 5 (Curtea de Argeş – Piteşti) va avea 30,3 kilometri şi va costa în total 1,8 miliarde de lei, timpul de execuţie fiind stabilit la 48 de luni.

Astfel că fiecare kilometru va costa câte 13,1 milioane de euro (60,4 milioane de lei), iar viteza de construcţie ar fi, în medie, de 631 de metri pe lună, respectiv 21 de metri pe zi.

La termenele de depunere a ofertelor pentru secţiunile 1 şi 5 din Autostrada Sibiu-Piteşti au fost înregistrate 8 oferte pentru Secţiunea 5 (Curtea de Argeş – Piteşti) şi 9 oferte pentru Secţiunea 1 (Sibiu-Boiţa), a anunţat CNAIR.

Centura Bucureşti (tronsoanele Nord şi Sud) reprezintă o altă lucrare de infrastructură care va costa mult. Întregul proiect va avea 51 de kilometri şi valoarea totală de 2,6 miliarde de lei, timpul de execuţie fiind stabilit la 30 de luni. Astfel că fiecare kilometru va costa câte 11,3 milioane de euro (52,3 milioane de lei), iar viteza de construcţie ar fi, în medie, de 1,7 kilometri pe lună, respectiv 56,6 metri pe zi.

Pentru proiectarea şi execuţia secţiunilor licitate din Centura Capitalei, CNAIR a primit în total 24 de oferte.

În fine, un alt proiect anunţat recent este reabilitarea unui tronson de 48 de kilometri din DN6 Alexandria-Craiova, secţiunea respectivă având un cost estimat la 267 de milioane de lei şi un timp de execuţie de 18 luni. Astfel că reabilitarea fiecărui kilometru din acest tronson va costa câte 1,2 milioane de euro (5,5 milioane de lei), iar viteza de executare a lucrărilor ar fi, în medie, de 2,6 kilometri pe lună, respectiv 88 de metri pe zi. CNAIR a înregistrat 12 oferte pentru acest proiect de infrastructură rutieră.

În perioada imediat următoare sunt aşteptate ofertele pentru tronsoanele 2, 3 şi 4 – cele mai dificile şi mai costisitoare – din Autostrada Sibiu-Piteşti.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

3 Comentarii

  1. Cum naiba, in Italia si mai ales in Elvetia sunt sunte de kilometric de autostrazi, cu nenumarate tunele, iar costul lor nu are o valoare astronomica ca in Romania?
    Cred ca acolo nu se fura banul public prin supraevaluari fantastice ale lucrarilor de studii,
    proiectare si executie a lucrailor de constructii.

  2. facui un calcul si 6.7 mil euro/km inmultit cu 121 km mi-a dat vreo 811mil euro, adica aproape de 5 ori mai putin decat 3.77md euro. mai departe n-am mai citit.

  3. Condiția apariției fisurilor și a degradării rapide a autostrăzilor nou construite(vezi autostrada Sibiu-Sebeș) este costul mare pe kilometru și lentoarea cu care se edifică. La finlandezii care cheltuiesc foarte puțin pe kilometru, autostrada durează la infinit fără reparații. Prin localitățile românești, la orice oră din zi și cu circulația deviată, se cârpește ceva la asfaltul unui drum, cârpeală care rezistă maxim un sezon cald. Spun „oră din zi” pentru că noaptea nu se lucrează pentru nimic în lume, așa cum se face la alții mai civilizați și respectuoși cu mijloacele de transport auto și șoferii. La noi, numai ziua și mai ales lunea și vinerea când traficul este mai aglomerat.Ca să se aglomereze și mai tare…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.