Cât ne-a costat rușinea Poliției Române. Cazul Gânj: resurse uriașe, zero rezultate, costuri secrete – ANALIZĂ

Cea mai amplă mobilizare a Poliția Române din ultimul deceniu, declanșată pentru capturarea lui Emil Gânj, nu are nici la această oră un bilanț financiar oficial.

Sute de oameni, cheltuieli uriașe, zero bilanț financiar

La operațiunile de căutare în cazul Gânj au participat, pe rând, sute de polițiști aduși din mai multe județe, chemați să execute ordinele venite de la București. Ore suplimentare, diurne, cazare, combustibil, logistică – toate au însemnat cheltuieli consistente, dar fără o evaluare transparentă comunicată public.

Jurnaliștii Cotidianul.ro au cerut, în baza Legii nr. 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, o situație a cheltuielilor efectuate de Poliția Română în cele 8 luni de căutări neîncetate. Reprezentanții Inspectorului General al Poliției Române (IGPR) au menționat într-un răspuns oficial că nici astăzi nu au o evidență a cheltuielilor.

„Menționăm faptul că nu deținem o situație statistică privind cuantumul sumelor alocate și utilizate pentru fiecare activitate/acțiune operativă desfășurată la nivelul Poliției Române. Desfășurarea activităților/acțiunilor operative implică costuri asociate mai multor naturi de cheltuieli, iar structurile și personalul implicat pentru executarea acestora sunt diversificate și într-o continuă dinamică, din acest motiv, nu se pot elabora analize și statistici cu cheltuielile efectuate pentru fiecare activitate/acțiune operativă desfășurată”, au transmis reprezentanții IGPR.

(Foto 1. Document oficial al Poliției Române)

Răspunsul vag a venit în urma unei solicitări în care au fost cerute detalii precise privind cheltuielile efectuate în timpul căutărilor lui Emil Gânj, în perioada 8 iulie 2025 – 1 ianuarie 2026. Am solicitat să fie incluse explicit sumele cheltuite pentru utilizarea elicopterelor și plata orelor suplimentare pentru angajații implicați în aceste activități.

(Foto 2. Solicitare în baza Legii nr. 544/2001)

În sprijin au fost ridicate două elicoptere din dotarea Inspectoratul General de Aviație (IGAv), cu misiuni repetate de survol și scanare aeriană. Costurile unei singure ore de zbor pentru astfel de aparate sunt semnificative, însă suma totală rămâne un mister. Au fost mobilizați și polițiști de frontieră specializați în drone cu termoviziune, jandarmi și vânători de munte. O desfășurare de forțe impresionantă, rar întâlnită în ultimii ani. Rezultatul: fugarul, în continuare cu un pas înaintea polițiștilor și departe de a fi capturat.

 Mărturii exclusive ale polițiștilor care au participat la misiunile eșuate

Deficiențele de coordonare și planificare a misiunilor rezultă în mod direct și din declarațiile polițiștilor care au luat parte la activități.

„În perioada căutărilor, am avut o medie de 17-18 ore pe zi. Au fost mai multe zile în care am plecat dimineața și am ajuns a doua zi seara acasă. Am fost trimiși fără echipament de protecție, noaptea, prin păduri, în condiții de ploaie torențială, vorbesc de cele mai banale echipamente (pelerină, cizme, lanternă). Am cheltuit în jur de 1000 de lei pe îmbrăcăminte tactică, pelerină, bocanci impermeabili, ca să putem rezista în condițiile respective. Dormeam în jur de 4-6 ore pe noapte, făceam naveta zilnic peste 100 de km din Tg. Mureș, iar în primele luni nu ajungeam mai repede de ora 01:00 noaptea, evident dimineața o luam de la capăt. Mâncam o dată pe zi, uneori deloc deoarece eram trimiși spontan la căutări în pădure și nu apucam să ne facem pachet. Au fost situații când am cerut o cană cu apă la stână sau am băut din fântâni părăsite de pe câmp”, povestește în exclusivitate pentru Cotidianul.ro un polițist care a participat la căutări, dar care solicită să rămână sub protecția anonimatului.

O altă sursă din cadrul echipelor implicate confirmă ritmul intens de lucru.

„S-a muncit non-stop în perioada respectivă. Eram zi și noapte angrenați în activități. Participam la descinderi de câte 3 ori pe noapte. Ajungeam acasă dimineața, dormeam 3-4 ore și reveneam înapoi în Miheșu de Câmpie. Nu se aprobau zile libere, șefii se uitau la noi urât chiar și când solicitam doar câteva ore libere seara. Ironia sorții, am ajuns să ne solicităm zile libere duminica, care era din oficiu liberă. Am muncit peste o lună de zile fără nicio zi liberă. Pe lângă faptul că eram obosiți, nu eram hrăniți și hidratați corespunzător și stăteam în temperaturi extreme pe dealuri sau câmp deschis”, declară un alt polițist.

Promisiunea unei recompense generează sute de piste false pentru depistarea lui Gânj

Pe 8 iulie 2025, Emil Gânj a fost dat în urmărire, suspectat că și-ar fi ucis fosta concubină și că ar fi incendiat locuința în care se afla trupul acesteia. Pentru prima dată, Poliția Română a anunțat acordarea unei recompense cu plata pe loc pentru informații care să conducă la identificarea și prinderea suspectului.

Anunțul a generat sute de apeluri la 112, majoritatea false, ceea ce a dus la piste greșite și consum inutil de resurse.

Niciun responsabil sancționat după erorile din cazul Gânj

Misiunile de căutare ale lui Emil Gânj au fost coordonate atât de șefii poliției din Mureș, cât și de cei din București. Anchetele jurnalistice recente au scos la iveală deficiențe grave în gestionarea cazului: un mandat de arestare emis pe numele suspectului nu a fost introdus în sistem, iar apelurile la 112 ale familiei victimei nu au fost tratate cu seriozitate.

Poliția Română a recunoscut aceste probleme și a dispus cercetări interne pentru polițiștii implicați. Cu toate acestea, până în prezent, potrivit surselor Cotidianul.ro, nu au fost aplicate sancțiuni, demiteri sau măsuri disciplinare definitive.