Câteva metode de devalizare a bugetelor instituțiilor publice

Curtea de Conturi a descoperit prejudicii de 687,6 milioane de lei în instituțiile publice și entităților deținte de statul român în 2016. Cele mai frecvente categorii de abateri și nereguli, care au determinat producerea de prejudicii prin cuantumul estimat al acestora, dar și prin perpetuarea lor de la un an la altul, s-au constatat în 5.765 de cazuri. Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităților administrativ-teritoriale (61% din total), în principal prin:
stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică (68 milioane lei); efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare (37 milioane lei); angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare fără respectarea prevederilor legale (46 milioane lei); modul de alocare și utilizare a fondurilor pentru investiții, a subvențiilor sau a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a Unităților Administravit Teritoriale (29 milioane lei); plăți peste normele, cotele sau baremurile legale (22 milioane lei); cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (20 milioane lei); efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație: bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită (15 milioane lei); efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate (13 milioane lei);

Bugetului de stat, care deține 13% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal prin: angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor fără respectarea prevederilor legale (14 milioane lei); nerespectarea condițiilor legale de acordare a ajutorului social (6 milioane lei); utilizarea nelegală, neconformă destinației, a unor forme de sprijin financiar din partea statului (2,5 milioane lei); efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii (2 milioane lei).

Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenților economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (10%), prejudicii produse, în principal, prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli, organizarea și conducerea contabilității fără a respecta prevederile legale și, implicit, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor în alte condiții decât cele stabilite prin acestea. De asemenea, au fost generate prejudicii prin nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor și de selectare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, prin neurmărirea recuperării creanțelor și a penalităților, în termenul de prescripție, precum și prin stabilirea eronată a unor drepturi salariale.

În anul 2017, pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit și control aferente anului financiar 2016, Curtea de Conturi a formulat 127 de sesizări către organele de urmărire penală, la cererea departamentelor și a camerelor de conturi. Sesizarea organelor de urmărire penală s-a făcut pentru fapte pentru care s-a apreciat că există indicii de natură penală, care privesc, în principal, posibile infracțiuni de corupție și asimilate faptelor de corupție, infracțiuni de serviciu, infracțiuni privind încălcarea legislației din domeniul finanțelor publice, achizițiilor publice, financiar-fiscale și contabile, precum și încălcarea unor obligații (angajamente investiționale) ale Cumpărătorilor, în cadrul procesului de privatizare.

Instituții prejudiciate

La structurile teritoriale ale ANAF (direcții generale regionale ale finanțelor publice/administrații județene ale finanțelor publice), în urma acțiunilor de control, auditorii Curții de Conturi au identificat venituri suplimentare în sumă de 700,48 milioane lei, prejudicii în valoare de 2,49 milioane lei, precum și alte abateri cu caracter financiar-contabil în valoare totală de 1.827,05 milioane lei. În cursul anului 2017, la Ministerul Apărării Naționale s-a desfășurat și o misiune de audit de conformitate (control), care a avut ca obiectiv analiza litigiilor în care a fost/este implicat instituția, ca urmare a rezilierii unilaterale, începând cu anul 2011, a contractelor de achiziții alimente sau servicii de hrănire a angajaților, aceste achiziții fiind atribuite SC Ro-Armycatering SA. Din verificare s-a constatat că unele unități militare au reziliat unilateral acordurile-cadru încheiate cu două societăți comerciale pentru achiziția de servicii de hrănire, acestea din urmă au acționat în instanță și, în baza unor sentințe/decizii civile definitive nefavorabile, pronunțate de instanțele judecătorești, MApN a fost obligat să achite daune interese, cheltuieli de judecată, onorarii, taxe expertize etc., care au prejudiciat bugetul de stat cu suma de 2.945 mii lei. La Ministerul Tineretului și Sportului s-au pierdut creanțe în valoare de 3.839 mii lei, datorate de Compania Națională Loteria Română SA (CNLR) în temeiul Legii sportului nr. 69/2000, care reprezintă contribuția de 5% din totalul încasărilor rămase după deducerea taxei de licență, din perioada decembrie 2004-decembrie 2005. MTS nu a efectuat, în termenul legal de prescripție, demersurile legale pentru recuperarea acesteia, prejudiciul astfel produs, cuantificat în timpul misiunii de audit financiar, fiind în sumă de 10.644 mii lei. De asemenea, nu s-a înregistrat în evidența contabilă prejudiciul produs instituției prin pierderea sumei de 714 mii lei, rezultată prin neefectuarea de către MTS, în termenul legal de prescripție, a demersurilor necesare pentru punerea în executare a unei sentințe penale din anul 2011. În luna martie 2017, MTS a formulat o plângere penală pentru nepunerea în executare, în termenul de prescripție, a sentinței penale, prejudiciul sesizat fiind format doar din suma de 714 mii lei, pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități conform legii. Valoarea prejudiciului, stabilită la momentul auditului financiar prin aplicarea dobânzilor și penalităților legale, este în sumă de 945 mii lei. Totodată, nu s-a înregistrat în evidența contabilă întreaga valoare a prejudiciului produs de Federația Română de Patinaj prin plăți nelegale în valoare de 1.105 mii lei, pentru care MTS s-a constituit parte civilă într-un dosar penal deschis în anul 2012. Printr-o cerere înaintată în anul 2017, MTS a solicitat constituirea sa ca parte civilă în dosarul penal în cauză, pentru suma de 1.226 mii lei, compusă din 1.105 mii lei prejudiciu și accesorii în valoare de 120 mii lei, necalculate însă conform prevederilor legale și care nu au fost înregistrate în evidența contabilă.