Darea în judecată a UE pentru neadmiterea României în spațiul Schengen era din start sortită eșecului , o veritabilă pierdere de timp cu motivare electorală, parte dintr-o extindere a incapacității în reprezentare și gestionare la Bruxelles.
Dacă România ar fi avut mai mulți eurodeputați competenți, aceștia fiind exagerat de puțini, cu adevărat dedicați chestiunilor curente și nu ar dezertat în promovarea unor presupuse interese globale care servesc marilor actori în șubrezirea democrației și proiectului european, românii ar fi fost de mulți ani beneficiari ai spațiului de liberă circulație.
Veto-ul Austriei în JAI servește desigur jocurilor guvernului de la Viena în dobândirea unui statut fraudulos, problematica emigrației neavând o incidență care să ridice un diferend de o asemenea gravitate.
Faptul că Rusia, sau alți actori europeni s-ar opune României, sunt chestiuni în esența lor subiective derivând din incompetența punctuală a clasei noastre politice incapabilă să stabilească locul României la masa UE.
Motivarea instanței europene cum că aceasta nu poate impune Austriei votul care ar fi în favoarea României este în deplinătatea celor stabilite de funcționarea spațiului Schengen.
Austria trebuie chemată în judecată pentru anularea susținerilor privind faptul că România nu are securizate frontierele și că ar fi rută a emigranților ilegali.
Ulterior unui asemenea litigiu, care poate fi câștigat în baza expertizei FRONTEX, România poate să închidă contenciosul cu Austria și să îi ceară despăgubiri.
Plângerea pentru neacceptarea României în Schengen, respinsă
Corect, de trei ori corect maestre