În aprilie, Alexandru Balan era întâmpinat cu flori de KGB-ul belarus. În noiembrie, justiția română încă încearcă să stabilească unde îl poate cita. Contrastul spune mai mult despre agresiunea serviciilor ruso-belaruse decât o duzină de conferințe despre amenințări hibride. Regimurile își recuperează oamenii, iar democrațiile riscă să rămână cu dosarele suspendate între instituții.
Pe 2 noiembrie, Curtea de Apel București a amânat pentru a treia oară consecutiv cauza fostului adjunct al SIS, stabilind următorul termen pentru 18 ianuarie 2027. Problema citării persistă după trimiterea lui în Belarus, prin schimbul internațional din aprilie.
Balan nu era un funcționar neînsemnat. El a condus contraspionajul moldovean și a ajuns adjunct al serviciului. Procurorii români îl acuză că a păstrat documente clasificate și a transmis informații către KGB. Eurojust a documentat întâlniri cu ofițeri belaruși la Budapesta, în 2024 și 2025, asociate cu instrucțiuni și plăți.
În operațiunea recuperării sale, cooperarea cu Rusia a fost recunoscută chiar de KGB, iar FSB a participat la etapele dificile ale schimbului. Moscova și Minskul nu reprezintă două povești paralele.
A privi dosarul drept o afacere moldovenească ori belarusă înseamnă a rata o problema de securitate reală. Serviciile de spionaj ale regimului Lukașenko extind posibilitățile de acțiune ale Rusiei când accesul extern al spionajului rusesc este restrâns prin expulzări.
Colonelul moldovean acuzat de spionaj în România își joacă azi ultima carte. Decizia instanței
Moscova schimbă acoperirea
Expulzarea ofițerilor ascunși în ambasade lovește infrastructura spionajului, nu lichidează voința Kremlinului de a spiona. De pildă România a trimis acasă zece reprezentanți ruși în aprilie 2022. În martie 2025, alți doi diplomați au fost expulzați, SRI indicând activități de culegere de informații și sprijinirea unor acțiuni anticonstituționale. Moldova a redus personalul ambasadei ruse cu 45 de persoane în 2023.
Aceste măsuri trebuie judecate prin ceea ce urmează, nu doar prin avioanele care decolează. O rețea clandestină poate pierde ofițerul acreditat fără să piardă sursele, contactele și interesele pentru care fusese construită. Aici intervine utilitatea statelor vasale, care oferă alte reprezentanțe, alte identități instituționale și alte canale de apropiere.
În mai 2026, serviciul ucrainean de informații externe prezenta investigația BelPol despre peste o sută de ofițeri belaruși sub acoperire diplomatică în aproximativ patruzeci de state. Sursa preciza că agenți belaruși execută și sarcini în interesul serviciilor ruse.
Moscova poate compensa pierderea accesului propriu folosind infrastructura Minskului. Schimbarea drapelului de pe ambasadă nu schimbă pericolul.
Rețeaua destructurată în 2025 de serviciile cehe, române și ungare confirmă anvergura KGB-ului belarus. Contraspionajul ceh a explicat că libertatea de circulație facilitase construirea rețelei și a cerut restricții pentru diplomații ruși și belaruși.
Strategia a la russe
Bucureștiul și Chișinăul trebuie să oprească numărarea confortabilă a diplomaților expulzați drept dovadă suficientă de asigurare a securității. Succesul real înseamnă identificarea succesorilor, protejarea surselor compromise și blocarea accesului prin intermediari. O ușă închisă Rusiei valorează puțin dacă Belarusului îi rămâne deschisă fereastra. Un stat infiltrat nu se apără prin comunicate triumfaliste și amnezie instituțională.
Cazul Balan obligă și la verificarea vulnerabilităților interne. Mai exact cum sunt anulate autorizațiile, recuperate documentele și evaluate contactele foștilor responsabili de informații? Prestigiul unei funcții deținute cândva nu trebuie să țină loc de control. Pentru serviciile ostile, fostul demnitar poate rămâne valoros mult după plecarea din instituție.
Procesul românesc trebuie continuat fără abandonarea exigențelor legale și fără transformarea dificultăților procedurale în capitulare. Cooperarea care a permis prinderea lui Balan trebuie să susțină și clarificarea întregii rețele.
Rusia exploatează tocmai fisurile dintre instituții, state și jurisdicții. Belarusul îi oferă un instrument suplimentar, nu o scuză. Mesajul pentru București și Chișinău trebuie să fie brutal de simplu. Nu am scăpat de mâna Kremlinului doar fiindcă, uneori, mănușa poartă însemnele Minskului.