Indicele ROBOR la trei luni, unul dintre principalii indicatori de referință pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 5,57%, marcând astfel cea mai mică valoare înregistrată din 18 mai 2022. Această scădere continuă trendul descendent început la debutul lunii august, când Banca Națională a României (BNR) a decis să reducă din nou rata dobânzii de politică monetară.
În ședința din 7 august 2024, BNR a anunțat reducerea dobânzii cheie de la 6,75% la 6,5%, măsură care a avut un impact imediat asupra indicelui ROBOR. În ziua următoare, ROBOR la trei luni a înregistrat o scădere abruptă, de la 5,89% la 5,59%, continuând să scadă ușor în săptămânile următoare.
Contextul scăderii ROBOR
Decizia BNR de a reduce rata dobânzii a venit pe fondul unei perioade de instabilitate în piața bancară, accentuată de investigațiile inițiate de Consiliul Concurenței. În noiembrie 2022, Consiliul Concurenței a anunțat că va controla dacă cele mai mari bănci din România au făcut înțelegeri pentru a crește dobânzile ROBOR peste nivelul justificat de piață. Această anchetă a dus la o scădere graduală a indicilor ROBOR, care, anterior, atinseseră niveluri record.
În octombrie 2022, ROBOR la trei luni ajunsese la 8,21%, cea mai ridicată valoare din ultimii 12 ani și 9 luni, iar ROBOR la șase luni atinsese un maxim de 8,31%. Aceste valori record au fost înregistrate într-o perioadă de creștere rapidă a dobânzilor, declanșată de presiunile inflaționiste și de deciziile de politică monetară adoptate de BNR pentru a tempera creșterea prețurilor.
Impactul asupra consumatorilor și economiei
Scăderea indicelui ROBOR la trei luni aduce o ușurare pentru românii cu credite ipotecare și de consum cu dobândă variabilă, care vor plăti rate mai mici. De asemenea, acest trend poate semnala o stabilizare a pieței financiare și o temperare a inflației, în condițiile în care BNR continuă să ajusteze politica monetară pentru a sprijini creșterea economică.
Pe de altă parte, IRCC, un alt indicator important pentru creditele consumatorilor, a scăzut ușor la 5,86% pe an, față de 5,90% în trimestrul anterior. IRCC este calculat ca medie a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare și este utilizat în special pentru creditele noi, în locul ROBOR.
Perspective și provocări
În ciuda acestei scăderi, rămâne de văzut cum va evolua economia în următoarele luni și dacă BNR va continua să reducă dobânzile. Pe termen scurt, consumatorii se vor bucura de costuri mai mici ale creditelor, însă băncile ar putea resimți o presiune asupra marjelor de profit, ceea ce ar putea duce la o ajustare a ofertelor de creditare.
fara reforme structurale
scaderea ratei dobanzii nu face decat sa agraveze:
in acelasi sistem stricat sint pompati MAI MULTI BANI,
e normal asa ceva?
-si unde sa inceapa „reformele structurale”?
-evident
in cheltuielile bugetare!
Ar trebui Desfiintzat Roborul ! Daca vrem sa avem o Economie Sănătoasă pe Investitzii !
daca scade inseamna ca iesim din criza si nu mai au unii ce plange
„CE ȘI A CUI ECONOMIE”?