“Cu alegerile din Statele Unite de pe 8 noiembrie şi cu o serie de alegeri şi alte decizii politice ce se apropie în Europa, este momentul să ne întrebăm dacă economia globală este într-o stare suficient de bună cât să suporte un alt mare şoc negativ. Din nefericire, răspunsul este că şomajul şi creşterea economică la nivel mondial nu arată bine. O mare surpriză negativă – cum ar fi alegerea lui Donald Trump în SUA – va cauza probabil o prăbuşire a burselor şi o recădere în recesiune în întreaga lume”, scrie pentru Project Syndicate Simon Johnson, fost economist-şef al FMI şi profesor la Massachusetts Institute of Technology.
„În previziunile FMI sunt mereu foarte multe analize bazate pe informaţii detaliate de pretutindeni din lume. Ultima analiză semestrială a fost publicată în octombrie şi tocmai de aceea este foarte relevantă. (Am fost economist-şef al FMI şi am supravegheat procesul de prognoză, dar am părăsit această poziţie în august 2008.)
Primul tabel al Prognozei Economice Mondiale acoperă principalele puncte: o estimare a creşterii de 3,1% din PIB-ul global în acest an şi de 3,4% în 2017. Asta înseamnă un recul faţă de prognoza din aprilie, cu semne de slăbiciune percepute în SUA, în zona euro şi, desigur, în Marea Britanie (care se confruntă cu consecinţele Brexitului – marele şi posibil traumatizantul pas spre ieşirea din UE).
Cel mai vizibil nor negru la orizont este Europa. Problemele britanice sunt importante, însă cele mai grave sunt legate de zona euro (Marea Britanie nu a adoptat euro). Procentul creşterii economice din Spania este încurajator, continuând să indice o oarecare revenire. Însă perspectiva sumbră din Italia – a treia economie din zona euro, care creşte cu mai puţin de 1% – este o problemă gravă.
Aceste probleme luate împreună pun presiune pe băncile din zona euro. Aceste bănci nu s-au recuperat integral după pierderile suferite anterior, iar capitalul lor rămâne relativ redus în comparaţie cu competitorii internaţionali (cum ar fi SUA) şi în comparaţie cu ceea ce investitorii consideră că ar fi rezonabil.
Problema mai mare rămâne incertitudinea legată de cine va ajunge la ananghie dacă pierderile unei bănci o vor duce la insolvenţă. Aceste sunt bănci prea mari pentru a se prăbuşi – niciun guvern european cu capul pe umeri nu ar permite falimentul unei bănci. Însă nu există niciun acord despre cum să se împartă între ţările membre pierderile suferite de o bancă. Per ansamblu, zona euro are o capacitate fiscală suficient de mare pentru a sprijini băncile. Însă, din nefericire, asta ţine de decizia fiecărei ţări în parte, pentru că mecanismele colective pentru recapitalizarea băncilor europene sunt incomplete şi mult prea fragile.
Având în vedere aceste dificultăţi, creşterea salariului mediu în economiile emergente nu este una puternică. Creşterea redusă din aceste ţări se reflectă în importurile reduse şi în prognoza unor preţuri reduse în domeniul imobiliar, situaţie care va afecta ţările care exportă materii prime şi resurse energetice. Economia nigeriană, pentru a lua un exemplu, se va contracta cu 1,7% în acest an.
Creşterea în Statele Unite raportată de FMI a fost de 2,6% în 2015 şi se estimează o scădere la 1,6% în acest an, după care va urma o creştere la 2,2% în 2017. Creşterea a fost una constantă începând din 2008, însă persistă efectele prăbuşirii economice.
Trump promite să aducă imediat creşterea economică la 4-5%, însă aceasta e pură fantezie. Este mult mai probabil ca politicile sale împotriva schimburilor comerciale să ducă la o cădere, aşa cum se întâmplă în Marea Britanie.
De fapt, impactul victoriei lui Trump ar putea fi şi mai rău. Premierul britanic Theresa May doreşte să închidă frontierele în faţa imigranţilor, dar ea vrea să facă în continuare comerţ cu întreaga lume. Trump, pe de altă parte, este hotărât să reducă importurile printr-o serie de politici care ţin de prerogativele preşedintelui. El nu ar avea nevoie de aprobarea Congresului pentru a frâna economia SUA.
Chiar şi în cele mai bune perioade, politicienii din SUA se gândesc la impactul acţiunilor în restul lumii. Reducerea schimburilor comerciale la care ar recurge Trump ar arunca din nou Europa în recesiune, iar aceasta ar grăbi apariţia unei crize bancare. Dacă acest risc nu ar fi redus – iar probabilitatea unei crize bancare în Europa este deja deconcertant de mare – ar urma o spirală negativă. Oricum, efectele asupra pieţelor emergente şi asupra ţărilor cu venituri mai mici ar fi dramatice.
Investitorii din piaţa bursieră consideră că este puţin probabilă alegerea lui Trump. Chiar dacă este greu să prezici impactul unor politici proaste, în cazul în care investitorii se înşală şi Trump va câştiga ar trebui să ne aşteptăm la o reducere mare a câştigurilor pe burse şi la o foarte probabilă prăbuşire în întreaga piaţă„.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.