Documentul Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, elaborat de Ministerul Energiei, își propune realizarea a zece mari obiective de investiții în sectorul de producere de energie. Un prim obiectiv este finalizarea grupurilor 3 și 4 la CNE Cernavodă. Motivația prezentată în documentul Strategiei privind „necesitatea realizării unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă drept una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacități existente” este discutabilă, potrivit Asociației Române pentru Energie Eoliană – RWEA, având în vedere durata mare de construcție a celor două grupuri și costurile ridicate. În momentul de față, acoperirea unui deficit de capacitate se poate face cu investiții în energie regenerabilă, cu costuri semnificativ mai mici și un timp de realizare mult mai mic. Proiectul construcției reactoarelor este estimat la 6,5 miliarde de euro.
Un alt proiect îl reprezintă realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari, obiectiv de investiții este localizat în județul Gorj, în regiunea de
dezvoltare Sud-Vest Oltenia, pe malul drept al Jiului. Realizarea grupului are loc în condițiile unui cost ridicat al lignitului și mai ales de prețul în creștere al certificatelor de emisii EU ETS. România și-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și particule poluante prin semnarea Acordului de la Paris și prin transpunerea prevederilor din Pachetul Energie Curată pentru toți Europenii, iar construirea unui grup nou pe cărbune este o inițiativă care generează mai multe semne de întrebare. Adăugarea unei capacități de captare și stocare a CO2 va crește LCOE-ul energiei produse în acest grup și contravine ideii enunțate de „asigurare a compoziției mix-ului energetic cu un cost optim la nivel sistemic”, nu numai prin costul ridicat al construirii unui astfel de grup (în momentul de față, la nivel mondial există doar două astfel de proiecte pentru grupuri pe cărbune, în Canada și Statele Unite, iar utilizarea CO2-ului captat este asigurată de extracția de petrol, posibilitate inexistentă în cazul Rovinari), dar și prin necesarul de energie pentru captarea CO2 (între 20 și 40% din energia produsă de grup, în funcție de tehnologia aleasă). Compania China Huadian s-a angajat să construiască centrala nouă, de 600 MW, la un cost de 1 miliard de euro.
Strategia vorbește de realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametrii ultrasupracritici la Turceni, obiectiv de investiții localizat tot în Gorj. Ca și la Rovinari, se pune problema prețului lignitului și și a certificatelor de emisii.
La Craiova ste preconizată realizarea unui grup energetic nou 200 MW CCGT – Craiova II, pe gaz cu funcționare flexibilă inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Ghercești. Obiectivul este amplasat în partea de nord a municipiului, în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia;
În Valea Jiului, se va construi un grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcțiune flexibilă în localitatea Mintia, în partea de vest a orașului Deva, județul
Hunedoara, regiunea de dezvoltare Vest. Se renunță astfel de utilizarea huilei, resursa care a fost exploatată zeci de ani în zonă. În prezent, nu mai există decât doar două mine care pot extrage fără să genereze pierderi uriașe.
În județul Cluj, este prevăzută realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj TarnițaLăpuștești. Obiectul este localizat pe cursul
râului Someșul Alb la 30 de km amonte de Cluj Napoca, în regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Necesitatea acestei centrale este dată de finalizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, nu neapărat de creșterea capacităților regenerabile. Guvernul tehnocrat din 2016 a renunțat la proiect, evaluat la 1,2 miliarde de euro, pentru că s-a considerat că nu e rentabil. Proiectul a fost readus din nou în discuție, fiind inclus pe lista marilor investiții în energie în docuementul Strategia energetică elaborat de Ministerul Energiei.
Pe Dunăre, se dorește realizarea unei centrale hidroelectrie de 500 MW. Obiectivul de investiții este localizat de-a lungul Dunării, începând de la Turnu Măgurele., pe teritoriul administrativ al județelor Teleorman, Olt, care fac parte din regiunile de dezvoltare Sud și Sud-Vest Oltenia. Proiectul va fi realizat prin amenajarea a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porţile de Fier I şi II, până imediat în aval de confluenţa cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria şi Serbia. Complexul va produce, în medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la creșterea statutului României de furnizor de securitate energetică în regiune.
Tot în domeniul hidroenergiei, se va realizare centrala hidroelectrică Răstolița – 35 MW, obiectiv de investiții amplasat în partea montană a județului Mureș, din regiunea de dezvoltare Centru. De asemenea, va fi ridicată o centrală hidroelectrică de pe râul Jiu cu o putere de 90MW, obiectiv de investiții amplasat de-a lungul sectorului de defileu al râului Jiu, dar și în aval de acesta, pe teritoriul administrativ al localităților Bumbești Jiu și Târgu Jiu din județul Gorj, care aparține regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Pe Olt, va fi construită o centrală hidroelectrică cu o putere de 145 MW, obiectiv de investiții ce se desfășoară pe teritoriul administrativ a două județe din regiuni de dezvoltare diferite, respectiv Sibiu (regiunea de dezvoltare Centru) și Vâlcea (regiunea de dezvoltare Sud-Vest).
Cu excepția U3, U4, Craiova-2,Mintia, Tarnita (a carei finantare ar trebui să fie obligați să o suporte integral băieții deștepți deținători de mori de vânt), toate celelalte prevederi ale acestei „strategii” (mai bine zis s-tragedii) sunt bazaconii. Este de mirare că nu s-a scos de la naftalină și ideea năstrușnică a construirii unor centrale pe orimulsion (un nămol din delta fluviului Orinoco), idee care putea fi înnobilată cu o modernă fabrică de împachetat fum -așa cum prevăd strategii respectivi pentru Rovinari și Turceni. Singura soluție de repunere pe picioare a setorului energetic național românesc este renaționalizarea integrală a sectorului petrol+gaze naturale și a parcurilor de eoliene (cu despăgubirile rezonabile cuvenite) pentru a dispune noi înșine de aceste resurse ale noastre, renaționalizarea distribuției energiei electrice pentru ca beneficiile obținute din distribuție să poată susține singure investițiile din sectorul de producție și construirea unor centrale moderne cu ciclu combinat turbine cu gaze – turbine cu abur.