Ce ne mai spune preşedintele suspendat: „Nu avem nevoie de monitorizarea referendumului, să se respecte Constituţia!”

Concetăţeanul nostru preşedinte suspendat, Traian Băsescu, a declarat că nu doreşte monitorizarea referendumului pentru demiterea sa de către Comisia Europeană, ci desfăşurarea acestuia în conformitate cu prevederile Constituţiei României.

Personal, nu sunt un internaţionalist de modă veche sau nouăşi mă deranjeazăîmprejurările în care, aflându-ne într-o comunitate de state suverane şi independente, străinii trebuie să ne facă ordine în ţară, ca şi cum am avea o clasă politică a cărei capacitate de exerciţiu este absentă, în cel mai fericit caz suspectată, şi trebuie pusă sub tutelă.

Aşadar, există circumstanţe favorabile înţelegerii iritării manifestate, dar răspunsul repezit al preşedintelui suspendat şi intonaţia elocventă pentru a exprima dezacordul cu decizia luată la Bruxelles, tocmai pentru a se elimina suspiciunile printr-o evaluare obiectivă, ne arată: un tip caracterial, o mostră de comportament politic, o atitudine faţă de Uniunea Europeanăşi, dincolo de multe altele, denotă intenţiile cu privire la strategia şi tacticile de campanie.

Ce vrea să spună preşedintele suspendat când afirmă că nu doreşte decât desfăşurarea referendumului în conformitate cu prevederile Constituţiei?

Să deschidem cartea legii fundamentale şi să o cercetăm în dispoziţiile sale cu privire la referendum. În general şi în special.

Prevederea generalăşi esenţiala, din cuprinsul art. 2, alin (1) ne învederează că referendumul este una din formele de exercitare de către popor a suveranităţii naţionale, o alta fiind prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte.

Referendumul, ca instituţie constituţională, este reglementat în cuprinsul art. 90 al Constituţiei, ca modalitate prin care preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Şi, în fine, o ultimă dispoziţie constituţională referitoare la referendum este conţinută de art. 94 alin. (3), care prevede: “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.

Alte prevederi ale Constituţiei care să se refere la referendum nu mai există. Aşadar, ce are în vedere preşedintele suspendat, când doreşte referendum de demitere a sa conform Constituţiei?

În drept există câteva principii imuabile, care dăinuie din vremea marilor legislatori romani pânăîn zilele noastre. Unul dintre aceste principii este cel al caracterului sinalagmatic, al simetriei raporturilor juridice.

Cu alte cuvinte, daca preşedintele este ales, în primul tur de scrutin, cu majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale, art. 81 alin (2), principiul de drept cere ca şi demiterea să fie posibilă doar sub cerinţa îndeplinirii acestei condiţii.

Preşedintele suspendat nu a fost ales în condiţiile art. 81 alin. (2), ci în cele ale art. 81 alin. (3), respectiv cu numărul cel mai mare de voturi ale alegătorilor prezenţi la urne. Consecinţa nu trebuie demonstrată. Preşedintele acceptă demiterea sa în aceleaşi condiţii în care a fost ales

Dacă aceasta este şi percepţia preşedintelui suspendat asupra a ceea ce înseamnă organizarea, desfăşurarea şi validarea referendumului, în condiţiile respectării Constituţiei, atunci înseamnă că se ridică deasupra tuturor pasiunilor şi patimilor politice, a sterilelor controverse juridice şi doreşte sincer ca poporul să-i decidă destinul politic.

Altfel, să nu se burzuluiască la cei care, chiar din afară fiind, vor să se asigure că “referendumul va fi organizat în mod corect, independent de oportunismul şi ipocrizia partidelor care atacă şi exagerează situaţia politică din România”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.