Ce semnal mai transmite BNR prin plafonarea creditelor

Măsura de limitare a gradului de îndatorare luată de Banca Centrală în această săptămână reprezintă un semnal dat puterii politice în sensul că stimularea consumului prin măsuri de creștere a salariilor și pensiilor peste nivelul de creștere economică generează inflație și deficite externe tot mai mari. De altfel, consumul intern este mult peste nivelul investițiilor, în timp ce estimările de creștere economică au coborât sub 5%, față de 6,9% cât a fost în 2017.

Inflația se încăpățânează să stea la peste 5% iar deficitele comerciale și de cont curent ating record după record. Banii ies din țară și românii practic muncesc pentru alții. Limitarea creditării, prin scăderea gradului de îndatorare, la 40% la creditele în lei și la 20% la cele în euro, ar trebui să tempereze achizițiile de marfă din export.  Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, susține că regula priveşte îndeosebi creditele mici, care sunt şi cele mai periculoase, însă nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară. Avocatul Gheorghe Piperea spune că efectul imediat va fi o limitare severă a creditării și că în viitorul apropiat vom avea parte de o creștere a dobânzilor, precum în perioada  noiembrie 2008 – mai 2009. Senatorul PNL Florin Cîțu susține măsura de limitare a gradului de îndatorare nu are efect pe termen mediu și lung. „Atât timp cât există cerere pentru credite, clienții și băncile vor găsi o cale să ocolească această limită impusă de BNR. Mai mult, decizia BNR va stimula băncile să găsescă soluții. Putem să o vedem că pe o „subvenție” implicită pentru inovație în sistmeul bancar. Sigur, vor apărea produse noi de creditare care ocolesc această măsură, dacă ea devine o frână pentru creditare. Dar nici pe termen scurt măsură nu are un efect pentru că piața singură a ales să limiteze gradul de îndatorare sub 40%. Vezi cel mai recent raport al BNR referitor la stabilitatea financiară (din luna august, n.r.). Doar la creditele existente era un grad de îndatorare mai mare, 45%. La creditele noi , gradul de îndatorare este de 30%. Va exista un impact pe termen foarte scurt pentru cei cu venituri mici. Dar aici măsură, într-un mod pervers, contrabalansează dezechilbrul creat în piață de subvenția „programul prima casă”. Cam târziu și mai eficient era eliminarea programului prima casă. Decizia BNR are mai mult un efect cosmetic, de imagine. Dar transmite îngrijorarea BNR față de evoluțiile de pe piața creditării”, a spus Cîțu.

Românii consumă tot mai mult din import și vând afară într-un ritm mai lent, datoria externă a țării crește vertiginos iar investițiile străine directe sunt în scădere față de anul trecut. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 5,83 miliarde de euro, în creştere cu 1,599 miliarde de euro (37,8%) comparativ cu cel de 4,231 miliarde euro din perioada similară a anului trecut, conform informațiilor de la Banca Naţională a României.  Contul curent este un indicator de măsurare a comerțului unei țări și, dacă  arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, avem de a face cu deficit. Creșterea deficitului de cont curent vine pe fondul deteriorării deficitului comercial ca urmare a creşterii puternice a cererii de consum, ce nu a putut fi acoperită de oferta internă. Conform BNR, în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,472 miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 123 milioane de euro, balanţa veniturilor primare a avut un deficit mai redus cu 304 milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 308 milioane de euro.

În perioada ianuarie – august 2018, datoria externă totală a crescut cu 648 milioane de euro. Fluxurile de investiții străine directe au scăzut cu 92 de milioane de euro la 2,86 miliarde de euro față de primele 8 luni din 2017. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,52 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 346 milioane euro. Avem o nouă scădere a investițiilor după ce în iulie acestea au crescut cu aproape 550 de milioane de euro. Investițiile străine sunt foarte importante pentru acestea duc în timp la bunăstare.