Cel mai dur atac la adresa Legii dării în plată

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, consideră că votarea legii dării în plată de către senatori reprezintă disperţul maxim faţă de piaţă, faţă de contracte şi faţă de oameni.

El a scris un editorial pe site-ul Hotnews, intitulat “Legea dării în plată: ceva ce nu am vrea să se descopere vreodată”, iar textul reprezintă practic cel mai violent atac al unui oficial BNR la adresa acestui act normativ.

„Suntem pe cale să aprobăm legea dării în plată. Sunt convins că va trece și la Camera Deputaților cu vot de 100 la sută, ca și la Senat. O lege care nu trebuia adoptată în nicio formă, niciodată. Ea reprezintă disprețul maxim față de piață, față de contracte și, nu în ultimul rând, față de oameni și față de viitor, căci nimeni nu va mai crede, de acum încolo, că cineva garantează respectarea contractelor”, a scris Croitoru.

Conform acestuia, legea este cu mult mai nocivă decât o redistribuire directă de la buget. “Redistribuirea directă de la buget nu are efectele secundare menţionate anterior asupra pieţei şi a credinţei în contracte private şi în proprietatea privată. Legea dării în plata este, posibil, un precursor al unor viitoare legi nefaste. De exemplu, al unor legi privind naţionalizarea unor întreprinderi care s-au privatizat pe baza unor contracte. Contracte de privatizare care, nu-i aşa, pot fi oricând schimbate printr-o lege votată în unanimitate în parlament, chiar dacă respectivele contracte, că şi contractele de credit imobiliar, nu încalcă nicio lege”, a mai scrie consilierul guvernatorului Isărescu.

Croitoru susţine că băncile vor respecta noua lege, dar vor câştiga în instanţe internaţionale procesele pe care le vor intenta statului român. “Iată de ce această lege este nedreaptă faţă de majoritatea oamenilor, căci, în final, cu toţii vom plăti, de la bugetul public, despăgubirile pe care băncile le vor cere în instanţe internaţionale de judecată pentru violarea contractelor private. Rezultatul final va fi acesta: de la bugetul public se vor cheltui bani pentru că unii să nu-şi plătească datoriile către bănci, dar după ce ideile de piaţă şi de contracte libere vor fi fost terfelite, pentru a demonstra tuturor cât de suspecte sunt în societatea noastră. Sau, cel puţin, cât de suspecte sunt în minţile celor care au votat legea dării în plată”, a spus Croitoru în editorial.

Plenul Senatului a inclus programul Prima Casă în legea dării în plată şi a impus un plafon de credit de cel mult 150.000 de euro. În total, au fost 119 voturi pentru această lege, nicio abținere și nici un vot împotrivă. Iniţial, comisiile senatoriale au respins amendamentul privind impunerea acelui plafon, însă a fost susţinut în plen de senatorul PSD Trifon Belacurenco și a primit în plen 63 de voturi pentru, 43 împotrivă și 5 abțineri. „Între părți s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depășea echivalentul în lei a 150.000 de euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație locuință”, este amendamentul votat de senatori, potrivit profit.ro. Propunerea băncilor ca împrumuturile prin Prima Casă să fie excluse de la aplicare a fost preluată ca amendament de senatorii din comisiile reunite de raport, însă a căzut la vot în plenul Senatului. Amendamentul a fost susținut de senatorul PSD Alexandru Nazare și a căzut cu 95 de voturi împotrivă, 6 abțineri și 7 pentru.

„Rata de credite neperformante este de 0,004%. Programul a fost instituit de guvernul României tocmai pentru a stimula piața Prima Casă. Va duce la prăbușirea pieței imobiliare, inclusiv a sectorului de construcții”, a declarat Nazare. Actul normativ urmează să fie dezbătută și în Camera Deputaților, care este for decizional. De cand a apărut ideea legii dării în spaţiul public, mai mulţi oficiali de la BNR, cu Mugur Isărescu în frunte, au declarat că acest act normativ este absolut inutil şi că va dăuna economiei româneşti. Încercările acestora dar şi a băncilor au dat greş, dacă ne luăm după decizia senatorilor dar şi după declaraţia lui Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. „Noi credem că în momentul acesta, bătălia populisto-mediatică este oarecum pierdută de bănci. Nu cred că am reușit să comunicăm foarte bine pe acest subiect. Este o vină pe care trebuie să ne-o asumăm. Cred că am picat într-o formă de lipsă de credibilitate și de aceea mesajul nostru nu a penetrat. (…) Ce mai putem face? Să ne facem datoria. Să avertizăm în legătură cu posibilul impact viitor. Noi știm că majoritatea tăcută, pentru că există o majoritate tăcută, se va trezi și va întreba: de ce nu am acces la credit, de ce îmi cresc costurile? Momentul acela este un moment pe care eu nu aș vrea să ni-l asumăm tot noi, băncile. (…) Este momentul pe care toată lumea trebuie să îl înțeleagă foarte clar ca fiind momentul generat de această dezbatere și de această lipsă de proporționalitate între vocea noastră, și credibilitatea vocii noastre, și vocea cealaltă”, a declarat Sergiu Oprescu într-o conferință de specialitate. Potrivit sursei citate, puțini dintre cei care vorbesc pe această temă sunt specialiști și pot vorbi în cunoștință de cauză despre impactul acestei legi, iar aceștia sunt concentrați în două instituții, respectiv la Banca Națională a României și în industria bancară. Însă vocea băncilor a devenit tot mai puțin credibilă în ultima vreme, susține Oprescu.

Președintele ARB a mai spus că industria bancară va continua să își explice punctul de vedere, să avertizeze în legătură cu pericolele viitoare astfel încât „majoritatea tăcută” să știe care sunt cauzele deteriorării condițiilor de creditare. „Majoritatea tăcută, care este reprezentată de businessul românesc, de deponenți, de clienții care, chiar cu eforturi, plătesc în continuare ratele, capătă o voce care va fi mai bine auzită și de spectrul politic al țării”, a mai spus Sergiu Oprescu. Una din cerinţele BNR către parlamentari a fost aceea de a stipula în proiectul de lege prevederea că darea în plată nu se referă la creditele existente. Acest aspect nu a fost luat în considerare. Însă, un avocat a explicat azi de ce darea în plată nu se va putea aplica la creditele deja existente din 21 martie, iar responsabilitatea nu se poate transfera de la clienţi către bănci.

Adrian Bulboacă, managing partner al societăţii Buloboacă şi Asociaţii, a enumerat într-o conferinţă pe teme bancare trei motive pentru care legea nu va putea fi aplicată în forma iniţială. Toate aceste motive decurg din prevederile Directivei 17/2014, a precizat avocatul. Conform acestuia, directive în cauză stabileşte că prevederile proiectului legislativ nu se aplică la creditele existente până la data de 21 martie. De asemnea, a spus avocatul, evaluarea bonităţii consumatorului nu trebuie să conducă la transferul responsabilităţii de la acesta către bancă. „Dacă scade valoarea garanţiei, banca ar trebui – potrivit proiectului – să preia în întregime acest risc. Dar ce s-ar întâmpla dacă valoarea garanţiei ar creşte? Ar trebui să partajăm şi profitul, şi atunci ar trebui să crească dobânzile“, a declarat Bulboacă. Aceeaşi directivă, a adăugat avocatul, arată că, dacă se execută garanţia şi mai rămâne un rest de datorie, atunci numai banca împreună cu beneficiarul pot încheia un contract pentru reeşalonarea acestui rest de datorie. “Statul nu poate interveni asupra acestuia, nu poate interveni pentru a limita acest consimţământ contractual“, a mai spus avocatul. Darea în plată este o lege care le permite persoanelor care au împrumutat un credit pentru a-şi achiziţiona o locuinţă să o restituie băncii, în cazul în care nu mai pot plăti datoria către bancă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.