Ieşenii au avut ocazia să dialogheze cu scriitorul Stelian Tănase, care şi-a lansat, joi, la librăria Avant-Garde, cel mai recent roman al său, intitulat ”Moartea unui dansator de tango”.
”Profesorul Stelian Tănase are o poziţie multidimensională în spaţiul public românesc, dar există o constantă în ceea ce face jurnalistul, politologul, scriitorul Stelian Tănase şi anume încercarea de a surprinde mereu mentalitatea unei epoci”, a declarat, în debutul dialogului cu cititorii, organizat de Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi, moderatorul întâlnirii, conf.univ.dr. Daniel Şandru.
La rândul său, scriitorul Liviu Antonesei a vorbit despre scrierile apărute de-a lungul vremii sub semnătura autorului. ”Stelian Tănase a debutat ca romancier într-o perioadă în care romancierii debutau cu povestiri. Apoi a tăcut vreo opt ani din motive de cenzură, alte două volume de-ale sale văzând lumina tiparului abia după 1989. Apoi, prins de societatea civilă, politică, presă, a tăcut iarăşi mult ca romancier, deşi ca autor a publicat multe titluri, în special din arhive. Apoi a venit cu ‘Maestro’, un roman care m-a captivat, şi acum cu un alt roman în care Bucureştiul şi bucureştenii sunt personajele principale”, a spus acesta.
Autorul a oferit publicului şi explicaţia evoluţiei sale ca scriitor. ”De ce am tăcut atât de mult ca romancier? Pentru că, după 1989, lumea aceea românească ce se năştea sub ochii mei nu a mai avut pentru mine puncte de reper, nu mai era o lume pe care să o pot înţelege şi despre care să scriu. În această dorinţă de a înţelege am intrat în arhive şi asta m-a făcut să public nişte cărţi care mi se păreau necesare în spaţiul public. Apoi, la un moment dat, am simţit că înţeleg această lume nouă, că pot crea angrenaje, că pot observa societatea cum se mişcă. Şi acum simt nevoia să spun poveşti, să scriu ficţiuni, pentru că, în definitiv, toată viaţa mi-am dorit să fiu romancier”, le-a mărturisit Stelian Tănase cititorilor săi, potrivit Agerpres.
Cu această ocazie, criticul literar Antonio Patraş a vorbit publicului despre arhitectura romanului ”Moartea unui dansator de tango”, afirmând că ”romanul este distinct printr-un lux al melancoliei cu care autorul priveşte spre acei ani, anii ’40, fără să ideologizeze şi fără să împartă lumea în buni şi răi”. ”Lumea mahalalei bucureştene o zugrăveşte nu cu satisfacţia satirică a lui Caragiale, ci cu o foarte tolerantă tentativă de a recupera farmecul ei din acei ani”, a susţinut Antonio Patraş.
Stelian Tănase le-a mai spus cititorilor că se vor întâlni în romanul său cu un amestec de personaje reale şi fictive care evocă modul în care ”oamenii de rând încasează pumnii istoriei”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.