Cele 600 de milioane de euro către Pfizer vor fi depuse într-un cont. Banii ar putea fi plătiți în decurs de trei ani SURSE

Cele 600 de milioane de euro pe care România îi datorează Pfizer, după decizia Tribunalului de primă instanță din Bruxelles, ar putea fi depuse etapizat într-o perioadă de trei ani, spun surse guvernamentale.

În schimb, România analizează încă dacă va face apel asupra deciziei, care este executorie. În cazul în care România decide să nu facă apel, banii ar putea fi retrași de Pfizer. În cazul unui apel, banii rămân într-un cont, neatinși, până la o decizie finală, explică sursele citate. Dacă țara noastră va câștiga apelul, suma va fi înapoiată.

Pe lângă plata celor 600 de milioane de euro, România trebuie să recepționeze aproximativ 29 de milioane de doze de vaccin anti-Covid comandate.

Rogobete: Ministerul Sănătății nu are banii în acest moment

Alexandru Rogobete a declarat miercuri seara că, în momentul de față, Ministerul Sănătății nu are banii necesari și urmează să aibă o întâlnire cu ministrul Finanțelor pentru a analiza situația.

„Ministerul Sănătății nu are banii în acest moment. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România trebuie să plătească această sumă. Urmează să analizăm toate aceste detalii… Voi avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor. Încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru România. Suma va trebui să fie plătită către Pfizer”, a declarat Alexandru Rogobete.

Explicația lui Vlad Voiculescu

Într-o postare pe Facebook, Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, explică de ce a ajuns acum România să plătească 600 milioane de euro către Pfizer, companie producătoare a unuia dintre vaccinurile anti-COVID-19.

„ În mai 2021, premierul Florin Cîțu – la cam o lună după demiterea mea – decide participarea României la contractul european de achiziție comună. Cantitatea asumată: 39 de milioane de doze. Pfizer a făcut investiții masive și fără precedent pentru a construi o linie de producție în Europa, la cererea statelor membre – funcționând ca o poliță de asigurare colectivă împotriva pandemiei. În ianuarie 2022, Ministrul Alexandru Rafila semnează Formularul de Comandă pentru cele ~39 de milioane de doze – un act de implementare a unei obligații deja existente. Tot în 2022, același ministru Rafila suspendă orice livrări de vaccinuri. În mai 2023, Pfizer și Comisia Europeană vin cu propunerea de flexibilizare. România – alături de Ungaria și Polonia – alege să nu răspundă. Celelalte 24 de state negociază și scapă„ susține Vlad Voiculescu.

Explicația Ioanei Mihăilă

Cotidianul: Cine ar fi responsabil pentru decizia din instanță care ar obliga România, dacă va fi definitivă, la plata a 600 de milioane de euro? Cum s-a decis să nu mai fie cumpărate dozele?

Ioana Mihăilă: Eu o să vă răspund, în principiu, la întrebările care țin de mine și de deciziile pe care le-am luat la momentul respectiv. În sensul că de mine a ținut decizia inițială privind acceptarea, de fapt, de a nu ieși din contractul cu Pfizer, pe care îl semnaseră toate țările din Uniunea Europeană.

Deci, la momentul mai 2021, atunci când acest contract cu Pfizer, despre care face obiectul procesului, a fost acceptat de către Uniunea Europeană, vă amintesc, era mai 2021, perioada în care în România se vaccinau peste 100 de mii de oameni pe zi cu vaccinul Pfizer. Ei bine, în acel moment, decizia care a trebuit luată a fost dacă România rămâne sau nu în contract cu producătorul Pfizer pentru vaccinurile din anii 2022-2023.

Acolo dozele nu puteau fi modificate, erau alocate conform proratei, adică conform numărului de oameni din fiecare dintre țările care au acceptat să facă parte din contract. Și, de asemenea, reamintesc că toate țările membre în Uniunea Europeană, și Bulgaria, și Polonia, și Ungaria au dorit să facă parte din contract. Deci, am luat decizie identică cu toți cei care au luat aceste decizii în momentul mai 2021. Dozele nu puteau fi modificate, decizia a fost conform proratei.

România a înnoit contractul în 2021

Ioana Mihăilă: Era vorba despre vaccinuri pentru anii 2022-2023, adaptate tulpinilor noi. Nu aveam, în momentul acela, cum să știm ce fel de tulpini vor urma să apară. În momentul în care deja apăruseră suficiente date care să ne arate că mutațiile COVID pot să devină și mai virulente, tocmai apăruseră primele infecții cu tulpina Delta, care a fost și cea mai virulentă și a avut cele mai grave consecințe la noi în țară în cursul valului 4.

Așa că asta este ce pot să vă spun legat de intrarea în contract. Și vaccinurile contractate anterior aveau termen de valabilitate destul de scurt, nu mai erau valabile. Deci, practic, decizia a fost pentru 2023 de vaccinuri cu tulpine adaptate în contextul lunii mai 2021.

Rafila a decis în 2023 să nu mai cumpere vaccinuri

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății din 2021 până în 2025, are telefonul închis. El a anunțat că România nu mai cumpără vaccinuri COVID. „Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a justificat refuzul României de a mai cumpăra doze de vaccin Covid spunând că „nu are rost să cumpărăm ce nu folosim”. A continua achizițiile ar însemna „risipă a fondurilor publice” și ar afecta încrederea populației în orice tip de vaccinare”, scria Europa Liberă, pe 28 mai 2023.

Comunicatul integral Tribunalului de primă instanță din Bruxelles

Comunicatul de presă, în franceză.

„La 20 mai 2021, Comisia Europeană a încheiat cu compania farmaceutică Pfizer un contract de achiziție de doze de vaccin împotriva COVID-19. Acest contract a fost încheiat în numele statelor membre ale UE, în urma unei proceduri centrale de atribuire a contractelor publice, denumită „procedură negociată fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”.

Acest contract prevedea în special obligația fiecărui stat membru de a achiziționa un număr specific de doze de vaccin împotriva COVID-19, stabilit într-un tabel de repartizare elaborat de Comisie în colaborare și cu acordul statelor membre participante, din care făcea parte și România.

În decembrie 2023, Pfizer a chemat în judecată România în fața Tribunalului de primă instanță francofon din Bruxelles, solicitând executarea silită a contractului menționat, ca urmare a refuzului acesteia de a prelua integral dozele și de a plăti prețul convenit.

Tribunalul a arătat mai întâi că elementele prezentate nu îi permiteau să constate o neregularitate în procesul de atribuire a contractului public către Pfizer.

De asemenea, a constatat că nu erau îndeplinite condițiile de reziliere a contractului în favoarea României și că aceasta nu demonstra că respectivul contract, în special clauzele privind prețul, numărul de doze sau exonerările de răspundere, ar indica un abuz de poziție dominantă din partea Pfizer.

Tribunalul a mai constatat că evoluția pandemiei, în special scăderea ratei de infectare, nu constituia o circumstanță care să justifice eliminarea sau adaptarea obligațiilor contractuale ale României față de Pfizer.

În final, tribunalul a constatat că, în circumstanțele cauzei, România nu demonstra că Pfizer ar abuza de dreptul său prin solicitarea executării obligațiilor contractuale.

Prin urmare, tribunalul a obligat România să preia dozele de vaccin rămase și să plătească prețul acestora către Pfizer, respectiv 3.031.128.036,97 RON (cu TVA) (aproximativ 600.000.000 €).”

Petrișor Peiu: „PSD și PNL au păgubit România de 600 de milioane de euro”