Cerşetorii români, stăpâni în Veneţia

Cerşetorii români au luat în stăpânire cele mai importante locuri de făcut bani din Veneţia, în chiar primul oraş din Italia care a interzis cerşetoria acum doi ani. Fără să le pese de amenzile de până la 500 de euro şi confiscarea, de către poliţie, a banilor obţinuţi din cerşit, zeci de femei din România se târâie pe jos ca să obţină mila miilor de turişti aflaţi în oraşul dogilor. În spatele lor stau şefii reţelelor de cerşetori care le asigură femeilor protecţie, faţă de autorităţi şi poliţie, mâncare şi un loc de dormit.

Eurocerşetoarele

Îmbrăcate ponosit, târându-se pe jos şi cu faţa ascunsă, cerşetoarele române au ocupat cele mai circulate locuri din Veneţia, celebrul oraş-lagună, dar au renunţat să-şi mai ia şi puradeii cu ele. La picioarele podurilor, sau pe treptele acestora, lângă uşile bisericilor, sau la colţurile de stradă din jurul Pieţei San Marco, vezi cerşetoarele care imploră mila turiştilor. Spre deosebire de anii trecuţi, atunci când agasau turiştii cerându-le bani, după intezicerea cerşetoriei în oraş, femeile se mulţumesc acum doar să geamă şi să se tânguie când se apropie turiştii de ele. De cele mai multe ori îşi feresc privirea, dar ţin totul sub control cu coada ochiului. Supărate dacă sunt fotografiate, pirandele uită de „dureri” şi strigă după tine româneşte: „De ce mă pozezi, mă!”. Uneori uită şi de infirmităţile pe care le afişează şi, grăbite să-şi ascundă banii primiţi, folosesc pentru acest lucru chiar mâna „bolnavă”. Ele nu-şi schimbă locul de cerşit decât atunci când şefii grupurilor din care fac parte hotărăsc acest lucru.

Şefii-colectori

Femeile sunt supravegheate îndeaproape de şefii de grupuri, disimulaţi în turişti. Aceştia sunt bine îmbrăcaţi, au chiar şi aparate de fotografiat atârnate la gât, dar principala lor preocupare este să fie cu ochii pe ţigănci. Prin diferite semnale convenite între ei, acestea dispar din peisaj atunci când poliţia stradală apare în zonele de cerşit. Dacă poliţiştii agaţă vreuna dintre cerşetoare, şefii intervin şi de cele mai multe ori reuşesc să-i înduplece pe oamenii legii, iar femeile scapă basma curată, doar cu o amendă mică. După câteva minute pirandele ies din nou la cerşit. Fiecare membru al grupului trimis să stoarcă bani de la turişti îşi varsă buzunarele, de câteva ori pe zi, în mâinile şefilor de sectoare care sunt, în acelaşi timp, şi colectori. Şefii adună mărunţişul strâns atunci când sumele obţinute din cerşit ajung la 30-40 de euro. Ei fac acest lucru ca să aibă certitudinea că cerşetoarele nu-i păcălesc la bani, dar şi ca măsură de prevedere în caz că femeile sunt prinse de poliţişti. Ca să nu dea de bănuit, colectorii schimbă fisele în bani de hârtie mereu în alt loc, la sutele de magazine care împânzesc Veneţia. Locurile de cerşit sunt alese cu grijă în aşa fel încât să fie situate într-o zonă deschisă pentru ca poliţiştii să fie văzuţi de la distanţă. Colectorii dau alarma atunci când prin preajmă apar echipe de televiziune sau ziarişti, iar cerşetoarele dispar imediat prin labirintul de străzi, micuţe şi înguste, din imediata lor apropiere.

Cazarea şi masa

După o zi de cerşit româncele se adună fiecare la grupul său şi pornesc către un palat părăsit în care-şi au culcuşurile. Astfel de palate, de fapt o clădire cu două-trei niveluri, sunt destul de multe în Veneţia. Ţigăncile locuiesc în ele fără acceptul proprietarilor, dar în multe cazuri aceste palate sunt deteriorate şi nimeni nu se mai interesează de ele. În interior nu există căldură, curent şi nici apă, iar gazul a fost tăiat. Aici mănâncă cerşetoarele din România ceea ce le dau şefii de sectoare. În general hrană rece cumpărată cu bani puţini de la magazinele alimentare. Tot aici dorm şi se ascund de orice privire indiscretă. Şefii-colectori dorm în alte locuri, curate şi civilizate, pentru că majoritatea au drept de şedere în Italia. Ei lasă paznici chiar din rândul cerşetoarelor ca să aibă grijă, peste noapte, de femei.

Cerşitul, interzis

Acum doi ani, administraţia din Veneţia a decis, prin votul din Consiliul Municipal, să interzică cerşetoria în cel mai vizitat oraş din întreaga Italie. La originea deciziei a stat faptul că „cerşetoria afectează imaginea oraşului, obstrucţionează circulaţia pietonală în locurile turistice, dar şi că lasă o percepţie distorsionată şi o realitate diferită faţă de iniţiativele sociale luate de municipalitate împotriva sărăciei”. Cei care sunt prinşi cerşind primesc o amendă administrativă cuprinsă între 25 şi 500 de euro, iar toţi banii câştigaţi din cerşit sunt confiscaţi. În şedinţa de adoptare a deciziei, consilierul Guzzi a spus: „În spatele fenomenului cerşetoriei se află organizaţii criminale” şi a cerut plenului să aprobe instalarea de camere video în oraş, pentru depistarea mai rapidă a cerşetorilor.

Negrii şi asiaticii muncesc, româncele cerşesc

În Veneţia sunt sute de asiatici care şi-au găsit locuri de muncă prin baruri şi restaurante. E mare şi numărul nord-africanilor din oraşul-lagună, dar şi aceştia stau legal în Italia şi fac comerţ stradal cu diferite obiecte. Deşi provin din ţări mai puţin civilizate decât România, nici unul dintre ei nu cerşeşte pe străzi şi preferă să câştige bani din munca proprie. În localităţile din provincia Veneto care au plaje la Marea Adriatică întâlnim şi altfel de români. Cei care cântă la câte-un instrument muzical, chiar printre turiştii care stau la plajă. Puţini dintre aceştia gustă însă „Puşca şi cureaua lată” cântată la trompetă, sau „Ioan, Ioane”, cântat la acordeon, şi scot vreun euro din portofel. Tragedia este că cei care cerşesc nu se aleg decât cu foarte puţini bani pentru ei, pentru că grosul sumelor ajunge la colectori, care au şi ei o cotă-parte. Cea mai mare parte a banilor ajung însă în buzunarele ţiganilor care i-au adus pe cerşetori în Italia şi care sunt îmbrăcaţi în haine de firmă şi umblă numai în maşini de lux. Din banii astfel obţinuţi mulţi dintre aceştia şi-au construit adevărate palate în România pe spatele sclavilor cerşetori.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Sergiu Miat 309 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.