CFR Marfă se îneacă în pierderi. Concurența realizează profit

Un audit efectuat de Curtea de Conturi a României la compania CFR Marfă, deținută de Ministerul Transporturilor, a scos la iveală faptul că societatea de stat a raportat rezultate negative în fiecare din cei șase ani din perioada 2014-2019, spre deosebire de principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfășurată. În perioada auditată, la CFR Marfă a existat un dezechilibru între venituri și cheltuieli, care a generat deteriorarea rezultatelor și diminuarea capitalurilor proprii. Pierderile înregistrate de societate în perioada 2014-2019 au depășit nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Veniturile totale realizate au înregistrat un trend descendent în perioada 2014-2016, diminuându-se cu aproximativ 23% față de începutul perioadei. Începând cu anul 2017, veniturile au crescut ușor, înregistrând o evoluție oscilantă. Gradul de execuție a veniturilor față de prevederile bugetare s-a situat între un maxim de 95,32% în anul 2019 și un minim de 82,47% în anul 2016.
Ponderea cea mai însemnată în totalul veniturilor pe care CFR Marfă le-a avut la dispoziție pentru desfășurarea activității a fost dată de veniturile din exploatare.

Cheltuielile totale realizate au înregistrat o evoluție oscilantă. Ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor efectuate de CFR Marfă a fost reprezentă de cheltuielile de exploatare, cuprinse între un minim de 98,22% în anul 2015 și un maxim de 99,93% în anul 2019, diferența fiind reprezentată de cheltuielile financiare.

În perioada auditată, pierderile înregistrate de CFR Marfă s-au situat pe un trend ascendent, fiind influențate semnificativ de rezultatele din activitatea de exploatare. Aceste rezultate au fost obținute în contextul evoluției nefavorabile a indicatorilor fizici specifici obiectului de activitate (volumul mărfurilor transportate, parcursul mărfurilor). ) Rezultatul exercițiului financiar, reprezentând pierdere, a înregistrat o evoluție oscilantă: pierderea s-a majorat de la 27.160,58 mii lei în anul 2014, la 194.301,46 mii lei în anul 2016; în anul 2017 pierderea s-a diminuat, fiind de 157.323,40 mii lei, în anul 2018 pierderea a crescut la 158.064,55 mii lei, iar la finele anului 2019 CFR Marfă a înregistrat o pierdere de 237.437,58 mii lei

Comparativ cu anul 2014, volumul mărfurilor transportate a scăzut constant, în anul 2019 acesta reprezentând numai 67,23% din nivelul realizat la începutul perioadei auditate. Situația s-a agravat și mai mult în anul 2020, ca urmare a efectelor pandemiei. Astfel, în primele 6 luni ale anului, volumul mărfurilor transportate a reprezentat doar 34,73% din nivelul realizat în anul anterior, cuantumul pierderilor înregistrate în această perioadă situându-se la 154 milioane de lei (64,8% din pierderea anului precedent).

Deteriorarea rezultatelor din exploatare realizate de CFR Marfă în perioada 2014-2019 a fost generată atât de factori externi (evoluția industriei, reorientarea clienților către transportul auto având în vedere starea infrastructurii feroviare care a condus la scăderea constantă a vitezei comercialecomparativ cu transportul rutier, scăderea comenzilor clienților din industria lemnului, întreruperea temporară a activității unor clienți etc.), cât și de factori interni, respectiv: exploatarea ineficientă a patrimoniului, în cadrul entității fiind menținute active neproductive, generatoare de cheltuieli neeconomicoase; nevalorificarea la un nivel maxim a activelor scoase din exploatare și casate, cu impact negativ asupra veniturilor societății; nivelul ridicat al costurilor înregistrate de societate, care a redus competitivitatea prețurilor oferite și a diminuat veniturile, ca urmare a pierderii de clienți în favoarea altor operatori de transport feroviar de marfă; ✓ nerespectarea disciplinei financiare și a strategiei Guvernului în domeniul politicii salariale – nerespectarea restricțiilor bugetare privind nivelul cheltuielilor totale și a cheltuielilor de natură salarială, nerespectarea corelației dintre gradul de execuție a cheltuielilor comparativ cu gradul de execuție a veniturilor, neîncadrarea în numărul de personal prognozat la finele anului și în câștigul mediu lunar pe salariat aprobat prin buget, precum și nerealizarea indicatorilor de eficiență aprobați.

Auditul a reținut și unele disfuncționalități privind modul de desfășurare a activității de achiziții în perioada auditată, respectiv:
– Reglementările proprii nu au fost respectate în totalitate, iar clauzele contractuale nu s-au urmărit corespunzător în toate cazurile, cu consecințe negative asupra bugetului societății. În lipsa unei monitorizări eficace, reglementările interne privind realizarea achizițiilor în cadrul societății nu și-au atins întotdeauna scopul pentru care au fost elaborate și aprobate, respectiv acela de a eficientiza procesul de achiziție prin respectarea modului de lucru și a etapelor descrise în acestea.
– La nivelul societății au existat stocuri semnificative de combustibili, produse și materiale cu mișcare lentă sau fără mișcare, care nu au fost utilizate în activitatea de exploatare și nici valorificate, influențând negativ rezultatele financiare.

Această situație a fost posibilă în contextul în care societatea nu a deținut un sistem eficient de gestiune a stocurilor, care să asigure evidența acestora în timp real și estimarea corectă a necesarului de achiziționat, dar și din cauza disfuncționalităților activității de inventariere a patrimoniului și de valorificare a rezultatelor acesteia.

Gradul redus de realizare a achizițiilor față de nivelul planificat, precum și existența stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare, neincluse în circuitul economic, indică faptul că CFR Marfă nu a estimat corespunzător necesarul de produse și nu a asigurat alocarea cu prioritate a resurselor financiare pentru necesitățile reale, cu impact nefavorabil asupra activității de exploatare.
Activitatea de investiții nu a determinat creșterea competitivității CFR Marfă și menținerea cotei de piață, atât ca urmare a unor decizii anterioare de investiții care s-au dovedit ineficiente, dar și ca urmare a lipsei unei strategii coerente în domeniu din perioada analizată.

Cea mai mare parte a resurselor alocate pentru investiții, în perioada auditată, a fost utilizată pentru rambursarea ratelor scadente aferente unor credite contractate în perioada anterioară, cu impact negativ asupra capacității de modernizare a materialului rulant existent și asupra competitivității CFR Marfă.

Inexistența unei strategii coerente privind planificarea investițiilor, precum și neîntocmirea corespunzătoare a documentațiilor tehnice necesare pentru modernizarea materialului rulant au influențat negativ satisfacția clienților în ceea ce privește caracteristicile tehnice ale vagoanelor, se spune în raportul de audit al Curții de Conturi. Activitatea de reparare a parcului de locomotive și vagoane a fost subfinanțată în perioada auditată, aspect care a determinat scăderea constantă a numărului de locomotive și vagoane din parcul activ și creșterea riscului neîndeplinirii obligațiilor de transport.

În perioada 2014-2018, doar 41,2% din parcul inventar de vagoane de marfă a putut fi utilizat, din cauza stării tehnice, păstrându-se tendința de scădere a parcului de vagoane de exploatare și tendința de creștere a parcului de vagoane cu reparații planificate expirate. Din acest motiv au fost închiriate anual vagoane de la alți operatori feroviari, cu impact negativ asupra bugetului societății.

Situația economică precară, respectiv lipsa de lichidități, a orientat CFR Marfă spre activitatea de închiriere de vagoane, în detrimentul modernizării propriului parc de vagoane.

Unul dintre factorii principali care au determinat starea de dificultate financiară a CFR Marfă a fost înregistrarea creanțelor restante de la societăți cu capital de stat, aflate în insolvență sau faliment. Valoarea acestora a reprezentat peste 60% din totalul creanțelor, influențând semnificativ capacitatea de plată a societății și posibilitatea de a-și onora obligațiile către bugetul statului.
În opinia echipei de audit, este necesară clarificarea măsurii în care serviciile de transport feroviar prestate de CFR Marfă pentru astfel de societăți pot intra sub incidența compensațiilor pentru obligația de serviciu public, așa cum este definită de normele Uniunii Europene.
În perioada auditată, patrimoniul CFR Marfă nu a fost exploatat în mod performant, având în vedere în principal:
– existența unor active neutilizate, constând în material rulant neproductiv (locomotive și vagoane), dar și în clădiri, terenuri și nave ferry-boat neexploatate, care au generat societății cheltuieli neeconomicoase, cu impact negativ asupra bugetului societății;
– în medie doar 44% din locomotivele deținute de către CFR Marfă au fost folosite în activitatea de exploatare și numai o treime din vagoanele de marfă au fost utilizate, ca urmare a stării tehnice a vagoanelor și a scăderii volumului prestațiilor, cu consecința diminuării veniturilor din exploatare;
– resursele umane nu au fost exploatate eficient, din cauza nerespectării corelației dintre creșterea cheltuielilor de personal și creșterea productivității muncii. Productivitatea muncii, calculată în funcție de cifra de afaceri realizată, s-a situat sub nivelul realizat de principalii competitori de pe piața transportului feroviar de marfă din România.

La CFR Marfă a existat un proces accentuat de îmbătrânire a personalului, îndeosebi a personalului implicat în activitatea de exploatare, generând un risc major privind asigurarea continuității activității și diminuând totodată capacitatea operatorului feroviar de a face față concurenței. Disfuncțiile în planificarea forței de muncă au fost generate și de inexistența unei strategii coerente în domeniul resurselor umane.

În perioada 2014-2019, CFR Marfă a acordat clienților despăgubiri în valoare de 2,6 milioane de lei pentru pierderea și/sau avarierea mărfurilor transportate, cu impact negativ asupra bugetului societății. Ca urmare a măsurilor întreprinse de managementul societății, dar și ca urmare a scăderii prestațiilor, numărul reclamațiilor primite de la clienți și înregistrate în perioada 2014-2019 a scăzut semnificativ, de la 199 de reclamații înregistrate în anul 2014, la 27 de reclamații în anul 2019,
determinând și diminuarea cuantumului despăgubirilor plătite.

În opinia echipei de audit, numeroasele schimbări produse în managementul societății în perioada auditată a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, pe termen lung, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță.

La CFR Marfă nu au fost implementate în totalitate principiile guvernanței corporative privind monitorizarea eficientă a evoluției performanței economice a societății, având în vedere următoarele aspecte:
– conducerea CFR Marfă a fost asigurată preponderent de directori și administratori provizorii, ale căror contracte de mandat nu conțin obiective și criterii de performanță;
– obiectivele și criteriile de performanță incluse în contractele de mandat/administrare ale directorilor și membrilor CA, selectați conform OUG nr. 109/2011, nu au fost stabilite în toate cazurile în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă;
– prin contractele de mandat/administrare nu a fost stabilit, în toate cazurile, nivelul prognozat al indicatorilor de performanță care să permită evaluarea acestora, iar criteriile de performanță prevăzute în contractele de administrare nu au fost corelate cu cele din planul de administrare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.