„Cifrele rămân abstracte dacă nu se traduc în comportamente, în reguli respectate și în comunități mai bine protejate.” | Interviu Roxana Pîntea, Director Corporate Affairs Philip Morris România

În interviul acordat, Roxana Pîntea vorbește despre rolul parteneriatelor dintre mediul privat, autorități și comunități, dar și despre „Zero Compromisuri”, campania națională care are ca obiectiv prevenirea accesului minorilor la produsele din tutun și nicotină. Inițiativa este derulată de Philip Morris România împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația Municipiilor din România (AMR), HORA și Mega Image.

„Zero Compromisuri este o campanie care înseamnă normalizare, nu constrângere. Îmi place să folosesc o comparație simplă: trebuie să ajungem în punctul în care a cere buletinul, atunci când există dubii, să fie un gest la fel de natural ca punerea centurii de siguranță. Nimeni nu mai discută astăzi dacă să-și pună centura sau nu. Este un reflex, nu o decizie”, adaugă Roxana Pîntea.

Iar această idee de reflex social, nu de obligație, se leagă direct de felul în care Philip Morris România definește astăzi impactul social. Roxana Pîntea detaliază:

Cotidianul.ro: Philip Morris România este frecvent citată printre marii contribuabili la bugetul de stat. Dincolo de cifrele economice însă, ce înseamnă concret „impact social” pentru o companie de talia Philip Morris România și de ce ar trebui să conteze acest lucru pentru publicul larg?

Roxana Pîntea: Cred că trebuie să începem cu o nuanță importantă: impactul economic și cel social nu sunt două realități separate, ci două fețe ale aceleiași prezențe într-o țară. Iar în cazul Philip Morris România, contextul economic este, în sine, o poveste despre transformare. Am investit masiv aici – peste 730 de milioane de dolari în fabrica de la Otopeni, doar în ultimii nouă ani – și am construit o infrastructură capabilă să „producă viitorul”: tehnologie avansată, automatizare, know-how local și o disciplină operațională care permite exporturi constante, la scară mare, dintr-o piață care, acum 20 de ani, era doar consumatoare.

Acest statut nu a apărut peste noapte. Astăzi, România este unul dintre pilonii industriali ai Philip Morris International în Europa, alături de Grecia și Italia, cele trei țări asigurând împreună aproximativ 75% din producția globală de consumabile pentru produse fără fum. Peste 90% din ce iese pe porțile fabricii de la Otopeni pleacă la export, în peste 50 de piețe, inclusiv în unele dintre cele mai exigente din lume – Japonia fiind exemplul cel mai clar. În spatele acestor cifre stau, însă, oameni: angajăm direct peste 1.500 de persoane, generăm aproximativ 9.000 de locuri de muncă în mod direct, indirect și indus și lucrăm cu peste 4.300 de furnizori locali. Dar ce înseamnă, de fapt, toate acestea, dincolo de cifre? Înseamnă meserii calificate, comunități care se dezvoltă în jurul fabricii, parteneri locali care cresc odată cu noi și o expertiză care rămâne în România. Și tocmai aici intervine ceea ce noi numim impact social, responsabilitatea de a folosi această poziție pentru a face mai mult decât să producem și să exportăm.

Pentru noi, impactul social înseamnă să fim un partener serios pentru autorități, pentru mediul de afaceri și pentru societate, fie că vorbim despre limitarea accesului minorilor la produse care nu le sunt destinate, despre proiecte de antreprenoriat sau culturale, despre susținerea comunităților locale sau despre transparență în relația cu consumatorii. Iar pentru publicul larg, acest lucru ar trebui să conteze dintr-un motiv foarte simplu: o companie care contribuie semnificativ la economie are și obligația de a contribui la calitatea vieții din jurul ei. Cifrele rămân abstracte dacă nu se traduc în comportamente, în reguli respectate și în comunități mai bine informate și mai bine protejate.

Una dintre inițiativele recente ale companiei este campania „Zero Compromisuri”, care vizează limitarea accesului minorilor la produse din tutun și nicotină. Ce a determinat lansarea acestui demers tocmai acum?

Roxana Pîntea: Demersul a venit din activitatea noastră, dar și dintr-o constatare pe care nu o putem ignora. Un sondaj INSCOP Research realizat în aprilie 2026 ne arată că 64,6% dintre români cred că legislația care interzice accesul minorilor la produse din tutun și nicotină este aplicată în mică măsură sau deloc. Practic, aproape două treimi din populație ne spune că, în percepția lor, regulile există, dar nu funcționează. Iar acesta este un semnal pe care, ca industrie, nu aveam cum să îl trecem cu vederea.

Trebuie spus însă clar: problema nu este una de legislație. Cadrul legal din România este ferm: vânzarea produselor din tutun și nicotină către persoanele sub 18 ani este interzisă, la fel și livrarea acestora prin sisteme automatizate de tip locker, iar nerespectarea obligațiilor de verificare a vârstei, atât în magazine, cât și online, atrage sancțiuni severe pentru comercianți și pentru vânzători.

Problema reală ține de aplicarea consecventă și de cunoașterea regulilor și, mai ales, de faptul că aceasta nu poate fi rezolvată de un singur actor. Pentru că, dacă privim onest situația, responsabilitatea pentru limitarea accesului minorilor revine, în realitate, mai multor părți: autorităților centrale și locale, mediului privat, comercianților, dar și societății în ansamblu. Iar noi am simțit că momentul era potrivit pentru a aduce acești actori la aceeași masă. De aceea, „Zero Compromisuri” este o campanie construită împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația Municipiilor din România (AMR), HORA și Mega Image. Pentru că, mesajul trebuie să fie același peste tot, de la autoritate la primar, de la marele retailer la barul de cartier, altfel, el rămâne doar pe hârtie.

Concret, campania își propune două lucruri: să transforme verificarea vârstei dintr-o excepție într-o practică standard și să crească nivelul de informare prin platforma dedicată ZeroCompromisuri.ro, care centralizează informații despre cadrul legal, responsabilitățile comercianților și soluțiile de limitare a accesului minorilor. Cu alte cuvinte, am vrut să oferim oamenilor instrumente, nu doar îndemnuri. Iar momentul lansării a fost determinat tocmai de această întâlnire dintre o nevoie reală, confirmată de date, și disponibilitatea unor parteneri serioși de a acționa împreună.

Cotidianul.ro: Ați menționat studiul INSCOP care arată că aproape două treimi dintre români consideră că legislația privind interzicerea vânzării către minori este aplicată slab sau deloc. În fața unei percepții atât de critice, ce poate face realist o campanie de comunicare și unde se opresc, de fapt, limitele ei?

Roxana Pîntea: Este o întrebare la care vă răspund cu sinceritate: o campanie de comunicare nu poate, singură, să schimbe realitatea din teren. Și e important să spunem asta de la început, pentru că altfel riscăm să creăm așteptări nerealiste. Ce poate face însă o campanie bine construită este să schimbe ceva fundamental: percepția asupra unui gest. Pentru că, în fond, problema nu este legislația. Cadrul legal există și este solid, după cum spuneam. Problema este că verificarea vârstei nu este încă percepută ca un gest firesc, este tratată ca un moment de jenă, ca o excepție, și de aceea nu se întâmplă consecvent.

Iar aici, schimbarea vine din normalizare, nu din constrângere. Îmi place să folosesc o comparație simplă: trebuie să ajungem în punctul în care a cere buletinul, atunci când există dubii, să fie un gest la fel de natural ca punerea centurii de siguranță. Nimeni nu mai discută astăzi dacă să-și pună centura sau nu.  Este un reflex, nu o decizie. La fel ar trebui să fie și cu verificarea vârstei: dacă ai dubii, ceri actul de identitate. E simplu, e legal, e corect.

Concret, „Zero Compromisuri” încearcă să construiască această normă socială pe trei paliere: instrumente practice pentru comercianți, mesaje clare pentru consumatori și un mesaj unic transmis de toate părțile implicate: autorități, industrie, retail, comunitate. Pentru că doar atunci când toți spun același lucru, regula devine realitate.

Cât despre limite – și aici trebuie să fim onești – o campanie nu poate înlocui controalele autorităților, nu poate înlocui responsabilitatea individuală a fiecărui comerciant la casă, la bar sau la livrare și nu poate, peste noapte, să șteargă o percepție formată în ani de zile. O campanie de comunicare deschide drumul, dar nu îl parcurge singură. Ea poate normaliza un comportament, poate informa, poate aduce parteneri la aceeași masă. Dar transformarea reală se întâmplă în acele câteva secunde în care cineva, undeva, alege să verifice vârsta sau nu. De aceea, succesul real al unei astfel de inițiative nu se măsoară în impresii sau în vizualizări, ci în câte interacțiuni concrete devin „de manual”. Iar acolo, da, mai avem mult de lucru. Și o spunem deschis. Dar tocmai pentru asta am pornit la drum.

Cotidianul.ro: Dincolo de campanie și de mesajele publice, ce face concret Philip Morris România pentru a limita accesul persoanelor sub 18 ani la produsele din tutun și nicotină? Pentru că, până la urmă, declarațiile de intenție pot fi una, iar practica de zi cu zi, alta.

Roxana Pîntea: Aveți dreptate, iar întrebarea este una pe care ne-o adresăm și noi, în companie, în mod constant. Pentru că degeaba ai un discurs public corect, dacă procesele tale operaționale nu îl susțin. De aceea, ne-am uitat la acest subiect ca la un întreg proces – nu ca la o singură verigă – și am construit măsuri care acoperă tot traseul, de la momentul accesului online până la vânzarea și livrarea efectivă a produsului.

În comerțul online, folosim sisteme de verificare a vârstei prin tehnologia Hard Age Verification, care restrânge accesul la conținutul site-urilor doar pentru utilizatori adulți. Practic, înainte ca cineva să poată cumpăra, trebuie confirmată vârsta prin scanarea feței sau prezentarea cărții de identitate. Nu folosim doar o simplă bifă de tipul „confirm că am peste 18 ani”, așa cum mai vedem pe alte platforme.

În zona de livrare, am introdus reguli foarte clare. Coletele sunt etichetate vizibil cu obligația de verificare a vârstei, lucrăm cu partenerii de curierat pe baze contractuale care includ verificarea actului de identitate la predare și – un detaliu important – am eliminat opțiuni precum livrarea în lockere automate, unde acest control nu poate fi realizat. Nu poți cere unui dulap să verifice un buletin. Și atunci, dacă instrumentul nu permite respectarea regulii, instrumentul iese din ecuație.

Apoi, investim consistent în pregătirea oamenilor din teren. Avem un program intern dedicat personalului de vânzări – Underage Access Prevention – prin care ne pregătim colegii astfel încât verificarea vârstei să devină un gest automat, nu o decizie lăsată la latitudinea fiecărui angajat în parte. Pregătirea aceasta îi ajută să gestioneze corect situațiile reale, inclusiv momentul cel mai dificil, acela în care trebuie să refuze o vânzare. Pentru că, recunoaștem, nu este întotdeauna confortabil să spui „nu” cuiva care insistă.

Și, foarte important, monitorizăm respectarea acestor măsuri prin audituri periodice și mecanisme de evaluare. Dacă un partener nu respectă standardul, acționăm. Dacă problema persistă, încheiem colaborarea. Aici, într-adevăr, nu există zonă gri, pentru că nu negociezi un principiu fundamental.

În final, ideea este simplă: nu ne bazăm pe o singură soluție, ci pe un sistem coerent, în care fiecare pas contribuie la același obiectiv: prevenirea accesului minorilor la produse din tutun și nicotină. Iar acest sistem există pentru că, pentru noi, este singurul mod credibil de a vorbi public despre acest subiect. Nu poți cere comercianților, autorităților sau societății să facă ceva ce tu, ca operator, nu ai construit deja în propria casă.