Cine se teme de reînarmarea Germaniei și parteneriatul nuclear cu Franța?

După anunțurile făcute la recenta reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, candidatul stângii radicale la președinția Franței, Jean-Luc Mélenchon, a declarat că va pune capăt cooperării nucleare cu Germania, în cazul în care va câștiga alegerile. ”Angajamentele asumate de Macron îl privesc doar pe el. Dacă vom câștiga alegerile în 2027, va fi revizuit totul, de la A la Z. Dorința Germaniei de a avea cea mai importantă armată convențională din Europa și prezența pe teritoriul german al armelor nucleare ale SUA generează grave probleme de securitate în relația de vecinătate. Un comandament nuclear împărțit cu Germania ar fi total inacceptabil. Și, încă o dată, Parlamentul Franței nu a fost nici informat, nici consultat”, a scris Melenchon, pe X.

Merz și Macron vor cooperare nucleară mai strânsă

La reuniunea din 17 iulie, cancelarul Friedrich Merz a anunțat intensificarea cooperării nucleare dintre cele două țări. ”Pornim pe un nou drum comun în domeniul descurajării”, a declarat Merz. În luna septembrie, armata germană va participa pentru prima data la exerciții franceze de descurajare nucleară. Merz a spus că această cooperare ar putea duce în timp la o nouă doctrină, dar ”este mult prea devreme să spunem asta astăzi”. Macron a subliniat că Germania nu va finanța programul nuclear francez. ”Finanțarea programului nuclear francez se face exclusiv prin Franța”, a declarat președintele francez, precizând că decizia privind folosirea armelor nucleare va rămâne în continuare în mâinile președintelui Franței.

Guvernul francez: ”Mélenchon slăbește apărarea europeană”

Afirmațiile lui Mélenchon au declanșat un schimb dur de replici. Candidatul stângii radicale la alegerile prezidențiale are șanse de a ajunge în turul decisiv, programat la începutul lunii mai. Eurodeputata Nathalie Loiseau a vorbit despre ”ostilitatea sa patologică față de Germania”, iar ministrul pentru Afaceri Europene, Benjamin Haddad, l-a acuzat că a spus ”o minciună nedemnă”.

Ministrul adjunct al Apararii de la Paris, Alice Rufo, l-a acuzat pe Melenchon că îi ajută pe rivalii Europei prin declarațiile sale. ”În niciun moment nu s-a discutat despre împărțirea deciziei, a planificării sau a utilizării armelor nucleare. Descurajarea nucleară a Franței este pe deplin suverană și va rămâne astfel. Așadar, este fals și înșelător să se vorbească despre un «comandament comun al armelor nucleare franceze». În plus, într-o perioadă de mari amenințări, slăbirea apărării comune ar fi periculoasă pentru Franța și Europa, iar acest lucru ar servi interesele adversarilor noștri”.

Extrema dreaptă din Franța este prudentă

Niciun lider importanta al extremei dreapta din Franța, Rassemblement National, nu a reacționat la polemica iscată de Jean-Luc Melenchon. Doar eurodeputatul Gilles Pennelle a scris că „Germania vrea să pună mâna pe forța noastră de descurajare nucleară cu complicitatea unui Macron care continuă să ne demanteleze suveranitatea”.

Cine vrea sub umbrela nucleară franceză

Președintele Emmanuel Macron a deschis dezbaterea pe marginea extinderii umbrelei nucleare franceze asupra altor aliați europeni imediat după ce vizita eșuată a președintelui Volodimir Zelenski la Casa Albă, la finalul lunii februarie 2025. Atunci a intervenit și Marine Le Pen. Ea declarat: „Descurajarea nucleară a Franței trebuie să rămână exclusiv franceză. Nu trebuie nici să o împărțim, nici, cu atât mai puțin, să o delegăm”.

În martie 2026, Macron a numit opt țări dornice să se alăture strategiei: Marea Britanie (care nu deține decât rachete nucleare cu lansare de pe submarine), Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia, Danemarca. Aceste țări ar urma să participe la exerciții ale forțelor nucleare franceze. Există însă un mare impediment în calea inițiativei președintelui Macron. Franța nu este integrată în planificarea nucleară a NATO. Deciziile se iau strict la nivel național, inclusiv cele legate de modernizarea arsenalului, vectori de transport la țintă. Atunci, reacția Rassemblement National, partidul Marinei Le Pen, a fost una echilibrată. Într-un comunicat comun, liderii Jordan Bardella și Marine Le Pen au anunțat că, în cazul câștigării președinției, nu vor modifica doctrina nucleară a actualului președinte.