Ciolacu vrea să scoată pe tușă Grupul de la Cluj (II)

În această toamnă fierbinte (și) în PSD, președintele și premierul Marcel Ciolacu l-a retrimis la Cluj pe obedientul său amic Gheorghe Șimon, deputat social-democrat de Maramureș din 2012 (la bază inginer mecanic și rugbist eșuat), cu misiunea expresă de a talona și a supraveghea leadershipul pesedist local. Ciolacu și Șimon au fost membri ai efemerului și caricaturalului guvern condus formal de premierul de paie Mihai Tudose și, faptic, de jupânul de-atunci al PSD, Liviu Dragnea, primul fiind vicepremier cu probleme speciale, iar cel de-al doilea ministru al Economiei.

Până astăzi rămâne un mare mister ce l-a recomandat pe anonimul și anodinul parlamentar maramureșean pentru portofoliul Economiei, în condițiile în care, până ce a devenit deputat, și-a dovedit talentul managerial falimentând, din postura de patron, director general sau inginer șef, nu mai puțin de șase societăți comerciale (trei din Vișeu de Sus, una din Borșa  și două din Baia Mare), care au fost vândute apoi la fier vechi. În ordine cronologică, este vorba de SC Independența SA (fosta autobază de transport din Vișeu de Sus), o fabrică de gatere din orașul Borșa, SC Mecanica SA din Vișeu de Sus (fabrică de motoare și turbine), SC Cittelus SRL (fabrică de mobilă din Vișeu de Sus), SC Angred SA și SC Angred SRL Baia Mare (întreprindere de vârf în domeniul producției de reductoare planetare și trolii din România). Toate aceste falimente în serie dovedesc atât „abilitățile” manageriale, cât și spiritul rapace al  inodorului și incolorului deputat de Maramureș, care a fost poreclit  în presă ,,deputatul de fier vechi” și va rămâne în istorie drept un asasin economic, un adevărat „Terminator” în materie.

O triadă colaboraționistă cu vechea și cu noua Securitate 

Ciolacu, Tudose și Șimon sunt legați ombilical de colaborarea cu vechea și cu noua Securitate. La adresa lui Tudose și a lui Ciolacu au fost lansate acuzații și există indicii plauzibile  care trimit la ipoteza că ar fi ofițeri acoperiți ai SRI. Cert este că amândoi au absolvit Colegiul Național de Informații, iar Tudose are doctorat și Ciolacu a fost cât pe ce să șterpelească (precum diploma falsă de licență în drept de la Universitatea Spiru Haret) o diplomă de doctor în securitate națională de la Academia SRI, unde a ajuns și a figurat șapte ani ca doctorand. Cel mai precoce dintre ei a fost premierul Ciolacu, care a devenit colaborator al Miliției (persoană de sprijin) și apoi al Securității în ultimii ani ai regimului comunist, pe când era în jurul vârstei de 20 de ani. După 1990 a devenit colaborator al SRI, care l-a folosit cu succes în monitorizarea primului și celui mai mare terorist consacrat al României, ofițerul de informații sirian Omar Hayssam (la un moment dat, colaborator al SRI și al Mossad), căruia i-a fost partener apropiat de vânătoare și de orgii bahice și carnale cu tinere moldovence de pe ambele maluri ale Prutului, și în monitorizarea fostului său șef de partid, Liviu Dragnea, căruia i-a fost partener de vânătoare, de pescuit și de vacanțe de lux. Cu doi ani înainte de a deveni deputat, când era viceprimar de Buzău, actualul șef al Guvernului a devenit doctorand la Academia Națională de Informații, avându-l conducător de doctorat pe generalul Gheorghe-Theodoru Ștefan, fost rector al Academiei  (perioada doctoratelor date pe daiboj de generalul sfertodoct Gabriel Oprea, și apropiat al generalului Florian Coldea, pe atunci prim-adjunct al directorului SRI). Ciolacu  a renunțat la statutul de doctorand al SRI după ce l-am deconspirat în ziarul Cotidianul în 2017 și a aflat  jupânul PSD Liviu Dragnea, care l-a ostracizat din preajma sa.

Mihai Tudose a dat mâna cu SRI după ce a devenit deputat PSD (fapt petrecut în 2000), când a ajuns legătură a generalului Ionel Marin, pe atunci prim-adjunct al directorului SRI (succedat în această funcție în 2005 de Florian Coldea). Colonelul Tudose, care încântă astăzi Parlamentul European cu engleza sa de mare baltă, ar fi în măsură să ne furnizeze mai multe detalii, iar, dacă are scăpări de memorie,  îi putem reaminti cine l-a trimis și cine l-a dus de mânuță în biroul generalului Marin din Pădurea Băneasa. Putem să-i reamintim și cu ce bun amic deputat, astăzi ilustru șef de serviciu secret, a mers atunci la braț în rezervația politicienilor de la Băneasa. Șimon a fost racolat colaborator al Securității comuniste în timp ce era student la Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, a avut numele de cod „Radu”, iar ofițerul sau de legătură a fost locotenent-colonelul Călian din Securitatea județului Cluj. După absolvirea facultății, a fost preluat, ca și colaborator, de Securitatea județului Maramureș, unde a avut numele de cod „Moisin” și l-a avut ofițer de legătură pe locotenent-colonelul Gal. Nu se putea ca, după 1990, să nu fie preluat în rezerva de cadre a SRI.

Precedentul clujean al deputatului moroșan

La începutul anului electoral 2020, la scurt timp după ce a devenit lider național interimar al partidului, Ciolacu l-a uns pe amicul Șimon președinte interimar al PSD Cluj,  cu intenția de a deveni proconsulul său în capitala simbolică a Transilvaniei.  Deputatul moroșan avea planuri mărețe la Cluj, unde-și cumpărase casă și se stabilise cu familia: să ajungă lider județean definitiv al PSD și să se autoplaseze pe prima poziție pentru Camera Deputaților, pentru a obține un nou mandat parlamentar. Numai că planurile sale de mărire în urbea de la poalele Feleacului s-au năruit, întrucât, grație talentelor sale manageriale, a dus, în câteva luni, organizația pesedistă clujeană într-o degringoladă totală. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor locale din septembrie 2020, a fost schimbat din funcție cu fostul senator Alexandru Cordoș, astfel că a trebuit să se întoarcă, cu coada între picioare, în județul natal, unde a candidat pe locul al doilea și a reușit să obțină al treilea mandat de deputat de Maramureș.

În postura de deputat de Maramureș a fost, se poate spune, un no name și un no game, neieșind în evidență prin declarații, interpelări și inițiative legislative mai acătării. Mai pe șleau, nu s-a prea întâlnit cu microfonul Camerei Deputaților în peste un deceniu de deputăție. Aproape fantomatic a fost și în cele câteva luni în care a deținut portofoliul de ministru al Economiei, remarcându-se doar prin intervenții și combinații îndeosebi cu afaceriști din Maramureș și din zona Oașului, care frizau traficul de influență și alte infracțiuni de corupție. Șimon n-a făcut mare brânză ca politician pentru oamenii din județul său, care nici nu prea știu unde este biroul său parlamentar, și pentru că nu le-a prea acordat atenție, neomorându-se cu audiențele săptămânale la care era și este obligat în calitate de deputat. De aproape un deceniu a devenit un mic nomad, adăstând mai mult prin Baia Mare, unde a fost atras și sedus de cântecul de sirenă al secretarei sale de la ultima firmă băimăreană la care a fost director, și prin Cluj, unde a cumpărat o casă mare pe stradă Moților în 2017, după ce fiul său a devenit student în urbea de pe Someș. Ulterior s-au stabilit în această casă și fiica, și ginerele său, precum și soția sa, care a fost judecătoare și a deținut mai mulți ani funcția de președinte al Judecătoriei Vișeu de Sus, din care s-a pensionat de câțiva ani.

Conexiuni venale și penale cu mafia lemnului și cu mafia spitalelor

Dacă înainte a flirtat cu mafia fierului vechi, după ce a ajuns în Parlamentul României, Șimon a avut legături strânse cu mafia lemnului din zonă. În 2013 a fost acuzat de către un fost consilier și viceprimar al orașului Vișeu de Sus, Adrian Filip, că împreună cu primarul acestei localități, Vasile Coman, zis Vărzaru, care deținea o firmă care se ocupă cu tăierea și comercializarea de material lemnos, l-ar fi cinstit pe directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu (omul de casă al lui tata-socru Ilie Sârbu), cu o sumă de 150 000-200 000 euro, pe care ar fi primit-o de la directorul tehnic al Direcției Silvice Maramureș pentru ca acesta și mai mulți șefi de ocoale silvice din zona să fie menținuți în funcție. Nici Șimon, nici Coman nu au avut vreo reacție la aceste acuzații, iar DNA a demarat o anchetă penală. În prima parte a anului 2020, ministrul de atunci al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat că la Ocolul Silvic Sighet din județul Maramureș, care se află în fieful electoral al deputatului Șimon, a fost descoperită cea mai mare tăiere ilegală din ultimii cinci ani, în cursul căreia au fost rași de pe față pământului 100.000 de metri cubi de arbori, totalizând o suprafață de 340 de hectare de pădure.

Deputatul Șimon nu este străin nici de afacerile derulate în ultimii ani la spitalele din zonă, în tandem cu ex-senatorul PSD de Maramureș, Liviu Pop, originar tot din Vișeu de Sus, și cu fostul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, fost manager al Spitalului Județean de Urgență din Baia Mare, arestată și trimisă în judecată de DNA, cu trei ani în urmă, pentru luare de mită în valoare de 35 000 de euro. Cei trei politicieni maramureșeni sunt acuzați că au fost implicați în afaceri dubioase legate de investiții și achiziții de multe milioane de euro efectuate la spitalele din orașele Vișeu de Sus și Borșa, aflate în fieful lor electoral. Surse din zonă susțin că la cele două spitale ar fi fost realizate faptic mari operațiuni de spălare de bani. Cireașa de pe tort a triadei de Maramureș a fost rezolvarea în vara anului 2019 a unei alocații guvernamentale de 20 milioane de euro pentru o pârtie de schi olimpică și o telegondolă în orașul Borșa, care are statut de stațiune turistică montană. Acești bani au fost rezolvați după ce deputatul Șimon și-a promovat un apropiat, pe Bogdan Tomoioagă, originar din Borșa, secretar de stat la Ministerul Turismului.  Nu se știe câți din acești bani s-au dus pe pârtie și câți pe apa Sâmbetei.

Amfitrion al unei megapetreceri pesediste după revocarea Codruței Kovesi

Conform unor cunoscuți mai apropiați, Șimon a fost un interpus și un protejat al Sistemului în toate funcțiile manageriale și politice deținute. De exemplu, legat de prestația sa la SC Independența Vișeu de Sus, Șimon a avut dosar penal pentru furt, după ce împotriva sa și a acoliților săi a fost depusă o plângere penală prin care au fost acuzați că ar fi sustras un TAF (tractor articulat forestier). Procurorii și judecătorii din zonă l-au favorizat, însă, în condițiile în care erau colegi cu soția sa, judecătoare la instanța din  Vișeu de Sus, Parchetul local a dispus neînceperea urmăririi penale pentru furt și l-a trimis în judecată doar pentru abuz de încredere, fapta pentru care a fost achitat ulterior de un coleg al soției sale. Șimon a fost în vizorul DNA pentru legăturile sale cu mafia lemnului și cu mafia spitalelor din Maramureș, dar nu a fost tras la răspundere penală până acum.

Nu este încă târziu. Mai ales că procurorii anticorupție au aflat că, în vara anului 2018, deputatul Șimon a organizat pe Valea Vaserului, situată lângă Vișeu de Sus și cunoscută ca una din cele mai izolate și sălbatice locații turistice din țara noastră și din Europa, o mare petrecere la care a fost sărbătorită revocarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA. La megapetrecere a participat o mare parte din conducerea PSD, în frunte cu Liviu Dragnea. După nici un an, marele lotru de Teleorman ajungea după gratii, unde și-a pierdut bărbăția și a vărsat lacrimi multe și amare, potrivit unor gardieni de la pușcăria în care și-a ispășit pedeapsa. În anii ce au urmat au ajuns la răcoare și principalii colaboratori: Darius Vâlcov, Mircea Drăghici, Ionel Arseni, Mitică Buzatu.

Dintre marii petrecăreți de pe Valea Vaserului a scăpat doar amfitrionul Gheorghe Șimon. Deocamdată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.