Negocierle dintre Grecia, UE şi FMI pentru acordarea unui împrumut de 130 de miliarde de euro au eşuat din nou, pentru că liderii politici de la Atena au refuzat să reducă cu 300 de milioane de euro fondul de pensii, ceea ce implică o reducere a pensiilor suplimentare.
Presiunea FMI este cu atât mai mare cu cât, pe 20 martie, Grecia va trebui să plătească datorii scadente de 14,5 miliarde de euro şi ar putea intra în faliment. Cu cuţitul FMI în spate şi cu un şomaj care a ajuns la 20%, sindicatele au anunţat dou zile de grevă generală pentru vineri şi sâmbătă. Este a doua greva generală din această săptămână.
Analizând tot mai mult corupţia, clientelismul, sistemul depăşit de management al companiilor din sectorul de stat şi lipsa de productivitate a economiei elene, tot mai multe publicaţii europene cer încetarea „farsei ajutorului pentru Grecia” şi ieşirea ţării din zona euro, împreună cu declararea incapacităţii de plată.
FMI a cerut Greciei să reducă salariul minim nu numai pentru angajaţii din sectorul public, ci şi pentru cei din sectorul privat. Salariul minim în Grecia este de 751 de euro, iar preţurile sunt, ce-i drept mai ridicate decât în alte state UE aflate în criză, scrie blogul Liberation.
Dacă privim însă la costul muncii (salariile şi asigurările sociale), acestea reprezintă 54% din cheltuielile companiilor (în special al celor de stat, acolo unde se angajează clientele politică a celor doua „dinastii” din Grecia-Karamanlis şi Papandreou). În Portugalia, aceste costuri reprezintă doar 28,7%, iar în Germania doar 18,6%. Mai mult, productivitatea muncii în Grecia este cu 22% mai mică decât media europeană şi cu 28% mai mica decât cea din Spania. Aceasta în condiţiile în care salariul minim în Spania este de 641 de euro, iar in Portugalia de 485 de euro. Totodată, grecii beneficiază încă de al 13 si al 14-lea salariu, pe carel iderii politici se feresc încă sa le anuleze.
FMI doreşte reducerea salariului minim cu 20%, pentru a se alinia cu cel al Portugaliei. Numai că în Grecia preţurile continuă să crească, iar aceasta măsură ar fi suicidară politic, mai ales într-un an electoral ca 2012. Preţul imobilelr a explodat în Grecia, în ciuda crizei, iar companiile încearcă să-şi compenseze pierderile prin majorarea preţurilor la servicii.
Investiţiile ar reprezeta o soluţie pentru ieşirea Greciei din criză, însă, scrie blogul Liberation, „trebuie să înceteze reglementările bizantine, corupţia şi să scadă costul muncii (salariile şi asigurările sociale)”. În aceste condiţii, doar 4% din investiţiile în Grecia sunt reprezentate de capitalul străin, faţp de media europeană de 17%. Chiar şi afaceriştii greci preferă să investească în alte ţări.
O altă soluţie este creşterea productivităţii muncii, numai că acest lucru este aproape imposibil într-o ţară „care nu produce electronice”, după cum spune economistul grec Aristos Dioxadis. Grecia ete o ţară a micilor producători de ulei de măsline, de mici patroni de restaurante şi hoteluri şi mici magazine. Dacă dintre salariaţii greci îi excludem pe cei din agricultură, sectorul public şi financiar, 57% dintre cei rămaşi sunt mici antreprenori, lucrează în întreprinderi cu mai puţin de zece angajaţi sau în mici afaceri familiale. Media acestora în UE este de doar 30%, de 27% în Franţa şi de doar 18% în Germania. Chiar şi Portugalia stă mai bine decât Grecia, cu 42%.
În cele din urma, inovaţiile şi cercetarea ar putea fi o altă soluţie pentru Grecia, numai că ţara se situează printre codaşele Europei în acest domeniu, cu doar opt invenţii înregistrate la milionul de locuitori, faţă e 16 în Cehia sau Portugalia. Grecia investeşte doar 0,6% din PIB pentru cercetare, de două ori mai puţin decât Spania şi Portugalia, în timp ce Germania alocă 2,8% din PIB).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.