Colindul Laurei Codruţa Kovesi „Am venit să decapăm / Domn, domn să-nhăţăm”!

Pentru a fi în stare să înţelegi un text – orice text – este nevoie să cunoşti bine limba în care este scris. În cazul Laurei Codruţa Kovesi, care, în calitate de procuror, poate să bage pe cineva nevinovat în puşcărie chiar şi dacă interpretează greşit un text din Codul penal, necunoaşterea limbii române o face să fie un adevărat pericol public!

De cînd a apărut acea înregistrare de la întîlnirea de lucru cu procurorii, mă tot întreb ce naiba o fi vrut Codruţa Kovesi să spună în acea propoziţie teribilă: „Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: SĂ DECAPAŢI instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”?

În DEX întîlnim următoarea definiţie a cuvîntului „a decapa”:

Oricîte eforturi ar face cineva să găsească sensuri care, cît de cît, să se potrivească unei activităţi specifice muncii de procuror, definiţia din DEX nu lasă loc pentru similitudini, fie ele şi forţate. „A decapa” este un verb folosit mai ales în domeniul tehnic, desemnînd acţiunea de îndepărtare a oxizilor sau grăsimilor de pe o suprafaţă, astfel încît aplicarea unui strat de vopsea să ducă la o aderenţă sporită care să-l facă mai rezistent în timp. În domeniul tehnicii de asfaltare, „a decapa” înseamnă, de asemenea, îndepărtarea unui strat de pămînt sau de asfalt deteriorat pentru a fi mai eficientă aplicarea noului asfalt. Cu alte cuvinte, este vorba despre o operaţiune de curăţare, anterioară unei lucrări de finisare pentru ca aceasta din urmă să reziste în timp.

Aşadar, revăzînd formularea Codruţei Kovesi („Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: SĂ DECAPAŢI instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”?), ne dăm seama că nu sîntem în faţa unei speculaţii metafizice a şefei DNA, ci pur şi simplu în faţa probei că limba română nu este un bun prieten al Codruţei! Cu atît mai mult, cu cît expresia „decapare instituţională” adaugă şi acest adjectiv („instituţional”) total inoportun, definit de DEX astfel: „Care aparține unei instituții, privitor la o instituție (socială); care se face în cadrul unei instituții; organizat oficial”.

Ce să fi vrut Codruţa Kovesi? Să cureţe instituţiile? Nu, căci expresia ar fi fost „să decapaţi instituţiile”! Să decapezi instituţional ar mai putea fi înţeles ca fiind o acţiune organizată de instituţie, însă DNA nu este nici firmă de asfaltare, nici de pielărie, nici măcar o vopsitorie!

Întrucît verbul „a decapa” vine din limba franceză, am încercat să găsim vreun corespondent care să se potrivească intenţiei Codruţei Kovesi şi am căutat definiţiile cuvîntului „décaper” în celebrul „Dicţionar Larousse”:

– 1. Nettoyer une surface en enlevant la couche des impuretés et oxydes qui la recouvrent, mettre à nu un objet en ôtant, par action physique ou chimique d’un décapant, les couches de vernis, cire, peinture, etc.

– 2. Familier. Nettoyer quelque chose trop en profondeur, lui faire perdre les éléments naturels qui le protègent : Shampooing qui décape le cuir chevelu.

– 3. Familier. Débarrasser quelqu’un, quelque chose de ce qui est inutile ou nuisible.

– 4. Enlever les terrains qui recouvrent un affleurement ou une partie d’un gisement situé à faible profondeur pour le mettre au jour en vue de son exploitation à ciel ouvert.

– 5. Enlever ou piocher la partie superficielle d’une chaussée.

Cu o maximă exagerare, a treia definiţie, „a îndepărta ceva care este inutil sau dăunător”, ar putea avea un sens, adică dacă Laura Codruţa Kovesi ar fi vrut să-i spună lui Uncheşelu să înlăture din dosar lucrurile inutile, astfel încît să rămînă doar cele care ar putea să ducă „la domnul premier”! Numai că şefa DNA dorea o „decapare instituţională”, ceea ce ne întoarce la teza iniţială: nu sîntem nici în faţa unei metafore, nici într-o complicată hermeneutică heideggerienă, ci doar în faţa unui exemplu de necunoaştere a limbii române, de folosire improprie a cuvintelor!

Cu alte cuvinte, sîntem în faţa unei persoane despre care se poate spune că este analfabetă. Nu în sensul că Laura Codruţa Kovesi nu ar şti să scrie sau să citească, aşa cum spune una dintre definiţiile cuvîntului „analfabet”, ci în sensul figurat din DEX, care denumeşte drept „analfabetă” o persoană „ignorantă, incultă”! Iar „incult” este cineva „care are o lipsă de cultură elementară, (om) necultivat; agramat”, definiţie pe care, aşa cum se prezintă în spaţiul public, Laura Codruţa Kovesi trebuie să şi-o asume fără comentarii, chiar dacă este „doctor în drept”, fie şi în urma unui plagiat grosolan!

Umorul românului a funcţionat şi de data aceasta. Imediat după difuzarea înregistrărilor cu Laura Codruţa Kovesi în care îi îndemna pe procurori să meargă la vînătoare de vedete publice, prin tîrg au apărut şi primele versuri ale unui colind DNA:

„Am venit să decapăm

Domn, domn să-nhăţăm

Cînd boierii nu-s acasă

Domn, domn să-nhăţăm”!

P.S. În lipsa lui Daniel Funeriu, părintele pixelului albastru, s-a găsit un înlocuitor în persoana lui Cristian Tudor Popescu. La Digi 24, bineînţeles, după ce include expresia „a decapa instituţional” între metodele de expresie folosite de „literatura suprarealistă”, CTP trece la arat pe cîmpul desţelenit de Funeriu: „Trucarea unor astfel de acte audio se poate face fie prin sinteza de voce, unde performanțele sunt remarcabile, să reușești analizând cum vorbește cineva, cu mijloace de prelucrare electronică, să-i reproduci vocea. Această lucrare, montaj audio, are un singur scop: să fie difuzat de televiziunile, de nenumărate ori, a fost aseară și va fi în continuare, de televiziunile care apără agresiv infractorii”! Multe prostii am auzit de la adepţii Codruţei, însă trebuie să recunosc supremaţia lui CTP, căci s-o vezi pe suprarealista Kovesi ca fiind Apollinaira sau Mallarméaua DNA-ului este, cu adevărat, o performanţă!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.