Comisia Europeană le strică petrecerea lui Ciolacu și Ciucă

Comisia Europeană a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,2% cât anticipa în mai, la 2,2%, din cauza inflaţiei ridicate care limitează veniturile reale disponibile, a înăspririi condiţiilor financiare şi cererii externe. Asta arată previziunile economice de toamnă publicate miercuri de executivul comunitar.

Potrivit noilor previziuni, economia românească ar urma să înregistreze o creştere de 2,2% în 2023 şi de 3,1% în 2024, mai puţin decât avansul de 3,2% în 2023, respectiv 3,5% în 2024, conform previziunilor economice de primăvară.

„Creşterea reală a PIB-ului este prognozată să accelereze la 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, susţinută de creşterile solide ale veniturilor disponibile, diminuării impactului de pe urma majorării dobânzilor şi rezistenţei consumului şi investiţiilor publice. În timp ce consumul privat este aşteptat să încetinească, investiţiile vor rămâne principalul contributor la creşterea PIB pe parcursul intervalului de prognoză”, se arată în raportul executivului comunitar.

În ceea ce priveşte deficitul guvernamental, prognoza de toamnă a Comisiei Europene estimează că aceasta este posibil să ajungă la 6,3% din PIB în 2023, acelaşi nivel ca şi în 2022. În acest caz, este vorba de o revizuire semnificativă, în sus, faţă de deficitul de 4,7% din PIB prevăzut în prognoza de primăvară.

Executivul comunitar se aşteaptă ca deficitul guvernamental să se reducă la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementare în luna ianuarie 2024. „Efectul de reducere a deficitului al pachetului de consolidare fiscală ar urma să fie contracarat parţial de o creştere robustă a cheltuielilor cu personalul. Prognoza nu include şi potenţialul cost pe termen scurt al reformei pensiilor care este pregătită în acest moment”, precizează Comisia Europeană.

Cu privire la inflaţie, executivul comunitar estimează că în condiţiile în care inflaţia de bază este una rezistentă şi deasupra inflaţiei totale în 2023, tendinţa de scădere a inflaţiei totale va lua având abia în 2024 şi 2025, când ar putea să reintre în intervalul ţintă al BNR. Pentru acest an, Comisia Europeană se aşteaptă la scădere modestă o inflaţiei până la 9,8%, de la o medie de 12% în 2022, urmând să scadă până la 5,9% în 2024 şi 3,4% în 2025.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.