Comisia Europeană reduce la jumătate estimările pentru economia românească

2024 se preconizează a fi un an în care economia va înregistra o creștere semnificativ mai mică, de doar 1,4%, față de 2,4% în anul anterior, conform previziunilor de toamnă ale Comisiei Europene. Această scădere a ritmului de creștere economică este atribuită în principal cererii externe slabe, combinată cu o creștere rapidă a salariilor și cu prețurile ridicate ale energiei. Totuși, pe termen mediu, prognozele indică o redresare graduală a economiei, susținută de o cerere externă mai puternică, o ușoară relaxare a condițiilor financiare și un consum privat rezilient. Aceste factori vor contribui la o accelerare a creșterii economice începând cu 2025, cu un ritm de 2,5%, și chiar 2,9% în 2026.

Încetinirea creșterii economice: factori interni și externi

Unul dintre principalele motive pentru care economia României va înregistra o creștere economică mai lentă în 2024 este scăderea cererii externe, în special din partea principalilor parteneri comerciali ai țării. Aceasta a condus la o expansiune moderată a exporturilor, în ciuda unor condiții favorabile de schimb, cum ar fi prețurile relativ scăzute ale unor bunuri pe piețele externe. De asemenea, scăderea cererii externe a fost combinată cu o creștere accelerată a salariilor și cu creșterea prețurilor la energie, factori care au afectat negativ competitivitatea sectorului industrial și a construcțiilor rezidențiale.

În ciuda acestor provocări, sectorul intern a fost susținut de creșterea semnificativă a veniturilor disponibile ale populației, care a impulsionat consumul privat și a contribuit la o creștere robustă a vânzărilor din retail. Cu toate acestea, contribuția negativă semnificativă a net-exporturilor la creșterea PIB-ului a contrabalansat efectele pozitive ale consumului intern, iar investițiile private au înregistrat o temperare a ritmului de creștere din cauza incertitudinii generate de măsurile fiscale și structurale anticipate.

În ansamblu, România a reușit să păstreze un ritm de creștere economică moderat în 2023, dar 2024 se va dovedi a fi o perioadă mai dificilă, cu o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului la 1,4%. Acesta este un semnal clar că trebuie luate măsuri pentru stimularea exporturilor și sprijinirea unor sectoare economice cheie, cum ar fi industria, construcțiile și sectorul serviciilor.

Proiecții pentru 2025 și 2026: perspective optimiste pentru economia României

Privind spre viitor, prognoza economică pentru perioada 2025-2026 este mai optimistă, în special datorită așteptărilor de revigorare a cererii externe și creșterii investițiilor interne. Se estimează că PIB-ul va înregistra o creștere de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026, ceea ce sugerează o accelerare a activității economice după stagnarea din 2024. Un factor semnificativ în această redresare va fi investiția publică, susținută de fondurile europene alocate pentru infrastructura publică. De asemenea, relaxarea condițiilor financiare, un climat favorabil al dobânzilor și o cerere internă robustă vor sprijini un consum privat rezilient.

O atenție deosebită trebuie acordată echilibrării deficitului de cont curent, care va rămâne pe un trend negativ și în următorii ani. În 2024, deficitul de cont curent este estimat la aproximativ 8% din PIB, în principal din cauza contribuției negative a net-exporturilor. Însă, pe măsură ce exporturile vor începe să se redreseze, iar importurile vor crește mai lent datorită unei moderări a ritmului de creștere a salariilor și îmbunătățirii competitivității economice, deficitul ar putea începe să scadă ușor în 2025 și 2026.

Inflația: o tendință descendentă, dar provocatoare

Inflația rămâne un subiect de mare îngrijorare pentru economia românească. După ce în 2023 rata inflației a atins aproximativ 10%, în 2024 se estimează o ușoară scădere la 5,5%. Această reducere se datorează în principal decelerării prețurilor la energie și alimente. Totuși, presiunile subiacente rămân ridicate din cauza creșterii veniturilor disponibile, în special prin majorarea salariilor și pensiilor, precum și a prețurilor mai mari în sectorul serviciilor. Aceste presiuni vor face ca inflația să rămână relativ ridicată, chiar și în 2025 și 2026, când se estimează o scădere mai semnificativă, cu o rată de 3,9% în 2025 și 3,6% în 2026. Însă, se preconizează că inflația va ajunge în final în intervalul țintă al Băncii Naționale a României (2,5% ±1 punct procentual) către sfârșitul lui 2026.

Piața muncii: șomajul va rămâne scăzut, dar presiunile salariale vor persista

Piața muncii din România rămâne una dintre cele mai reziliente din regiune. Deși presiunile economice și creșterea fluxului de muncitori din afaceri au contribuit la o ușoară temperare a cererii de forță de muncă, se estimează că rata șomajului va rămâne la un nivel scăzut, de aproximativ 5,5% în 2024 și 2025, cu o ușoară scădere până la 5,4% în 2026. De asemenea, salariile vor continua să crească, deși ritmul de creștere al acestora va începe să se modereze din 2025, pe măsură ce inflația scade și cererea de muncă se stabilizează.

Provocări fiscale: deficitul și datoria publică pe un trend ascendent

Una dintre cele mai mari provocări pentru România în următorii ani rămâne gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice. Deficitul guvernamental este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB), iar acest lucru se datorează în mare parte creșterii accelerate a cheltuielilor publice. Majorările substanțiale ale salariilor din sectorul public, cheltuielile cu bunuri și servicii, dar și transferurile sociale, inclusiv pensiile, vor pune o presiune semnificativă pe bugetul național. De asemenea, datorită reformei pensiilor și creșterii plăților pentru dobânzi, se estimează că deficitul va rămâne ridicat și în anii 2025 și 2026.

În acest context, datoria publică va continua să crească, atingând aproape 60% din PIB până în 2026, o cifră îngrijorătoare având în vedere că, în 2023, aceasta era de aproximativ 48,9% din PIB. Cu toate acestea, există posibilitatea ca deficitul să fie redus semnificativ în urma implementării unor măsuri fiscale și structurale menite să stimuleze veniturile și să restrângă cheltuielile publice. Totuși, eficiența acestor măsuri depinde de modul în care vor fi implementate și de contextul economic global.

Provocările economice și oportunitățile pentru România

Prognoza economică pentru România pentru perioada 2024-2026 sugerează o perioadă de încetinire economică în 2024, urmată de o recuperare treptată în anii următori. Cu toate acestea, provocările fiscale și riscurile legate de inflație și de deficitul de cont curent vor continua să fie factori critici pentru stabilitatea economiei naționale. În acest context, România va trebui să adopte politici economice și fiscale echilibrate, care să sprijine atât creșterea economică, cât și reducerea presiunilor financiare, asigurând astfel un viitor sustenabil pe termen lung.