Compass: Fuziunea neuronală și ceața creierului după COVID

Fuziunea neuronală ar putea explica ceața creierului după COVID este subiectul ediției de astăzi a emisiunii Compass. Invitatul realizatorului Radu Golban este profesorul Massimo Hillard, expert în neurobiologie moleculară și celulară de la Universitatea din Queensland.

Emisiunea este programată să înceapă la ora 19.00. 

În timpul recuperării de la COVID, unii oameni se confruntă cu simptome de ceață cerebrală pentru o perioadă scurtă de timp, în timp ce alții pot avea această ceață pentru câteva luni sau mai mult. Cercetătorii australieni au arătat că SARS-COV-2 poate provoca fuziune neuronală. Profesorul Massimo Hillard, expert în neurobiologie moleculară și celulară de la Universitatea din Queensland, Australia, explică mecanismele prin care unele virusuri deturnează mecanismele celulare, conferind unor celule capacitatea de a fuziona cu alte celule învecinate. Simptomele pot varia și se pot schimba în timp. Nu doar oamenii care au fost internați cu coronavirus pot dezvolta ceață pe creier. Este o parte comună a COVID-ului lung. Prevalența sa pare să fie între 15 și 30 la sută, conform numeroaselor studii. Aproximativ 46% dintre persoanele care au aceasta raportează un anumit tip de întrerupere a memoriei. Oamenii asociază termenul „ceață pe creier” cu confuzie, probleme de concentrare, anxietate, uitare și uneori dureri de cap.

„Am descoperit că COVID-19 determină neuronii să treacă printr-un proces de fuziune celulară, care nu a fost văzut înainte”, a spus profesorul Hilliard. „După infecția neuronală cu SARS-CoV-2, proteina spike S devine prezentă în neuroni și, odată ce neuronii fuzionează, ei nu mor.” „Fie încep să tragă sincron, fie încetează să mai funcționeze.” Ca o analogie, profesorul Hilliard a asemănat rolul neuronilor cu cel al firelor care conectează întrerupătoarele la luminile dintr-o bucătărie și o baie. „Odată ce fuziunea are loc, fiecare întrerupător fie aprinde atât luminile din bucătărie, cât și din baie în același timp, sau niciunul dintre ele”, a adăugat el. „Este o veste proastă pentru cele două circuite independente.”

Pentru a vedea dacă o astfel de fuziune neuronală ar putea funcționa, Massimo Hilliard și colegii săi au folosit două populații modificate genetic de neuroni de șoarece și au observat că este exact ceea ce au descris cercetătorii când au adăugat SARS-CoV-2 într-un vas. conţinând ambele tipuri de celule. Aceeași fuziune s-a întâmplat în organoizii creierului uman, așa-numitele „minicreier” care sunt create din celule stem.

Descoperirea oferă o posibilă explicație pentru efectele neurologice persistente după o infecție virală.