Compensarea TVA, marea prosteală economică a guvernului Boc

Mult trâmbiţatele măsuri de sprijinire a mediului privat anunţate de premierul Emil Boc se dovedesc din nou a fi doar vorbe-n vânt. Cel mai recent exemplu e cel al compensării TVA pentru firmele faţă de care statul nu şi-a plătit nici până în ziua de azi datoriile. Legea a intrat în vigoare de trei săptămâni, dar nimeni nu a auzit încă de vreo normă de aplicare. Asta o recunosc cu seninătate chiar reprezentanţii statului, care ridică din umeri când sunt întrebaţi de modificările Codului fiscal care au intrat în vigoare din 1 noiembrie.

OUG 88/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală ar fi trebuit să pună în practică compensarea TVA datorat statului cu cel nereturnat de instituţiile acestuia. Măsura ar fi urmat să ia din presiunea resimţită de firme, mai ales în această perioadă dificilă.

Cu toate acestea, nimic nu s-a schimbat, statul dator vândut la privaţi continuând să-i preseze să scoată banii din piatră seacă. La Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, nimeni nu ştie când se va putea pune în practică ordonanţa lui Boc. Deocamdată nu există o metodologie prin care să se pună în aplicare măsurile de sprijinire a firmelor, recunoaşte Gligor Gavriş, purtător de cuvânt la DGFP Cluj. Mai mult, angajaţii biroului de Asistenţă şi Metodologie spun că nu au primit nici o modificare în acest sens de la nivel naţional.

De două ori mai multe firme datornice

Între timp, criza nu iartă. Numărul societăţilor comerciale cu obligaţii restante era aproape dublu la sfârşitul lui septembrie 2010 faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Agroflip şi Argos se numărau printre firmele clujene cu cele mai mari datorii la stat, iar cuantumul datoriilor a crescut cu circa 120.000.000 de lei într-un singur an.
La sfîrşitul lunii septembrie a anului în curs în evidenţa DGFP Cluj existau 12.960 societăţi comerciale care aveau datorii totale de 358.102.861 lei, faţă de 2009 cînd au fost luate în evidenţă 7.084 societăţi cu datorii totale de 238.572.037 lei.
În topul datornicilor din Cluj se află Staţiunea de Cercetare Cluj-Napoca cu 13.985.988 lei, urmată de Agroflip, care are datorii de 6.604.850 de lei, Argos cu 5.802.464 lei şi House Consulting din Jucu de Mijloc, cu 5.264.392 lei.

Oamenii de afaceri au pierdut orice speranţă

Patronii şi-au pierdut orice speranţă de sprijin din partea statului, care „are o atitudine iresponsabilă”. „Tot ce anunţă guvernul nu se întâmplă. Nu ne aşteptăm ca ordonanţa să fie aplicată. Ca atare, numărul falimentelor va tot creşte. După ce că statul întârzie cu plăţile, nici vorbă să plătească penalizări pentru aceasta. În schimb, firmele au de plătit penalităţi enorme dacă întârzie mai mult de 60 de zile”, a declarat Iosif Pop, preşedintele Imo Grup. Oricum, spune acesta, chiar dacă va fi pusă în aplicare legea, nu s-ar compensa nimic. „Statul nu iese în pierdere. Nu există nici o voinţă politică să se susţină capitalul autohton”, a conchis omul de afaceri clujean.

Datoriile trebuiau anulate

Pentru a evita situaţiile în care o firmă să fie trimisă în faliment, deşi are de primit bani de la stat în urma prestaţiilor pe care le-a efectuat, guvernul a adoptat OUG 88/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Ordonanţa dă posibilitatea ca atunci cînd o firmă plăteşte o datorie la stat să funcţioneze mecanismul compensării TVA de dat cu cel de încasat. Reglementarea compensării de drept înseamnă stingerea creanţelor fiscale ale statului pe de o parte şi ale contribuabilului pe de altă parte, în momentul când creanţele există deodată. ANAF-ul va fi obligat ca în momentul în care un contribuabil are de încasat de la buget şi are datorii, să compenseze din oficiu.
În prezent, în materie fiscală, compensarea creanţelor fiscale reciproce se face doar dacă este cerută de contribuabil sau dacă ANAF constată obligaţiile reciproce. Se elimină astfel situaţiile în care, pe fondul lipsei unui act procedural de cerere sau constatare, contribuabilii au datorii pentru obligaţii neachitate deşi au sume de încasat de la buget.
Şeful guvernului a venit cu propunerea încă din luna martie, dar ea a fost publicată în Monitorul Oficial abia în 30 septembrie 2010 şi a intrat în vigoare în 1 octombrie 2010, cu excepţia art. I pct. 1 si 3, referitoare la mecanismul compensării TVA de dat cu cel de încasat, care a intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2010.

Compensarea TVA, aplaudată de „creierul economic” al lui Boc

În momentul în care opoziţia a prezentat cele 10 motive pentru care guvernul condus de Emil Boc ar fi trebuit să-şi facă bagajele, consilierul pe probleme economice al prim-ministrului, Andreea Paul Vass, dădea 13 alte motive în favoarea acestuia. Printre ele şi faptul că „Guvernul Boc a introdus facilităţi fiscale, precum compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat, compensarea de drept (automată) a creanţelor fiscale ale statului cu datoriile contribuabilului”. Din păcate, se plâng oamenii de afaceri, normele există, dar nu le aplică nimeni.

Loredana Leonte

Colaborare cu ftr.ro