Condamnarea de 5 ani a lui Sorin Blejnar, fost șef ANAF, anulată definitiv de CAB

Curtea de Apel București a anulat condamnarea de cinci ani de închisoare primită în 2019 de Sorin Blejnar, fost șef al ANAF, într-un dosar de trafic de influență. Decizia este definitivă.

Sorin Blejnar fusese condamnat definitiv în 2019 la cinci ani de închisoare. El a fost eliberat condiționat în 2021, după ce a executat o parte din pedeapsă. Fostul șef ANAF a mai încercat, în 2023, să obțină anularea condamnării. Atunci a susținut că faptele pentru care fusese condamnat erau prescrise. Cererea i-a fost însă respinsă de Curtea de Apel București.

Ulterior, Blejnar a formulat o nouă cale extraordinară de atac. De această dată, instanța i-a dat dreptate și a desființat condamnarea din 2019.

„Încetează procesul penal faţă de inculpatul Blejnar Sorin, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influentă, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale (faptele din martie-aprilie 2011). Înlătură dispozițiile referitoare la aplicarea pedepselor complementare și accesorii pe lângă infracțiunea pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale. Înlătură dispoziția privind obligarea inculpatului Blejnar Sorin la plata sumei de 7500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, obligat în primă instanță. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei”, se arată în soluția publicată pe portalul instanței.

Decizia se bazează pe hotărârea ÎCCJ privind prescripția

Hotărârea Curții de Apel București are la bază o decizie a ÎCCJ privind calculul termenului de prescripție. În trecut, instanțele nu aveau o practică unitară în dosarele de corupție în care faptele se întindeau pe o perioadă mai lungă. Unele calculau termenul de prescripție de la primul act material, altele de la ultimul.

Parchetul General a susținut că termenul ar trebui calculat de la data ultimei fapte. Înalta Curte a stabilit însă că prescripția se calculează de la data primului act material. Decizia a devenit obligatorie după publicarea în Monitorul Oficial, la 12 februarie 2025.

În cazul lui Sorin Blejnar, faptele reținute de instanță erau din martie-aprilie 2011.

Calea extraordinară de atac nu a fost admisă fără dispute. Inițial, cei doi judecători din complet au avut opinii diferite. Unul a considerat cererea inadmisibilă, iar celălalt a susținut că poate fi judecată. Pentru că nu au ajuns la un acord, a fost desemnat un al treilea judecător, care a decis că solicitarea fostului șef ANAF este admisibilă.

Unul dintre judecători a formulat opinie separată. Acesta a arătat că cererea nu ar fi trebuit admisă, deoarece instanța se mai pronunțase în urmă cu trei ani asupra unei solicitări similare.

Dosarul în care DNA l-a acuzat de trafic de influență

Sorin Blejnar a fost trimis în judecată de DNA în 2016. Procurorii l-au acuzat că, în 2011, ar fi acceptat promisiunea unui procent de 20% din valoarea unor contracte de achiziții publice derulate la ANAF. Potrivit anchetatorilor, banii ar fi urmat să fie primiți în schimbul folosirii influenței asupra unui subaltern. Acesta trebuia să gestioneze procedurile astfel încât firma unui om de afaceri să obțină contractele.

DNA susținea că, între noiembrie 2011 și ianuarie 2012, Blejnar și un alt funcționar au primit peste 13 milioane de lei prin intermediul unei firme „fantomă”. Societatea respectivă ar fi fost folosită pentru contracte fictive.

Din această sumă, lui Sorin Blejnar i-ar fi revenit efectiv 12.513.894 de lei, potrivit DNA.

La condamnarea definitivă din 2019, judecătorii au menținut sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile ale lui Sorin Blejnar până la concurența acestei sume. În noua hotărâre, Curtea de Apel București a înlăturat condamnarea, dar nu și dispozițiile privind sechestrul asigurător.

Sorin Blejnar a fost arestat preventiv și apoi arestat la domiciliu în două perioade: martie-august 2013 și noiembrie 2016-aprilie 2017. El a executat pedeapsa în închisoare între 7 mai 2019 și 15 octombrie 2021.