Construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, al treilea eşec de proporţii

A treia încercare de demarare a proiectului de construcţie a tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov a căzut, conform unui raport nepublicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri (CNADNR).

Surse guvernamentale susţin că s-a renunţat la concesiunea cu asocierea Vinci (Franţa)- Aktor (Grecia)- Strabag (Austria) pe motiv că firmele în cauză nu au găsit finanţare pentru demararea construcţiei. Tronsonul nu a primit aprobarea UE şi în consecinţă s-a apelat la varianta parteneriatului public-privat. Constructorii aduc banii, adică 1,8 miliarde de euro, iar statul român urmează să plătească timp de 26 de ani 8,5 miliarde de euro. Hotnews scrie că documentele vor fi totuşi semnate atunci când se va găsi un înlocuitor pentru Ioan Rus la Ministerul Transporturilor. Epopea Comarnic-Braşov durează din vremea guvernării Năstase. În 2003-2004, Executivul a avut prima tentativă de construire cu ajutorul investitorilor privaţi. Au fost atraşi în joc francezii de la Vinci cu care s-a semnat contractul de construcţie a 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal. Afacerea a căzut deoarece francezii nu au reuşit nici atunci să adune banii. În 2010, se mai face o încercare, de data asta pentru Comarnic-Braşov. Alături de Vinci vin şi grecii de la Aktor. După trei luni de bâjbâieli, consorţiul denunţă unilateral realizarea concesiunii din raţiuni rămase încă neclare. Pentru a treia oară, Vinci şi Aktor au atras alături de ele şi pe Strabag. În toamnă era prevăzută prima lucrare de teren iar ministrul Rus spunea că există posibilitatea ca Bruxelles-ul să verse ceva bani pentru această autostradă. La începutul acestui an, Transporturile au ezitat să ia o decizie în privinţa concesiunii, amânând verdictul în aprilie. În aprilie, Rus a spus că totul va începe în acest an, dar nu se pronunţat încă asupra unei decizii privind concesiunea cu asocierea în cauză. Premierul Victor Ponta a spus tot atunci că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic, acuzând PNL de populism.”Altfel păţim ca şi cu Bechtelul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a declarat Ponta. În prezent, în România sunt în lucru 228 de kilometri de autostradă şi pentru 2015 se prevăd finalizarea a 70-80 de kilometri, conform oficialilor de la CNADNR. Cel mai înaintat şantier este cel de pe tronsonul Nădlac-Arad, între Pecica şi Arad, unde lucrările sunt aproape terminate terminate. Pe lotul al doilea dintre Timişoara şi Lugoj, între Şanoviţa şi Izvin, lucrările sunt gata în proporţie de peste 70%. Ceva mai avansat se află şi tronsonul Gilău-Nădăşelu de pe Autostrada Transilvania, unde s-a finalizat o treime din lucrare, dar şi un lot de pe tronsonul Lugoj-Deva, unde s-a ajuns la 25% din lucrare. În UE, suntem ultimii în topul lungimii reţelei de autostrăzi, iar ritmul de construcţie lasă de dorit. Statul cheltuie foarte mult pe studii de fezabilitate, construieşte tot felul de documente care împânzesc ţara cu autostrăzi, de la Bucureşti în Ardeal, prin Carpaţi, şi de la Bucureşti spre Moldova sau Moldova spre Ardeal, însă doar pe hârtie. Guvernul Ponta nu dă drumul la investiţii, iar dovada clară este că, deşi s-au finalizat 300 de kilometri pe timpul Cabinetelor conduse de actualul premier, niciun kilometru nu a fost început de la zero în această perioadă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.